Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

FRIÛL EUROPE. UE. Il President de Comission al è gnûf, i problemis a son simpri chei

............

La Union europeane (UE) e à un gnûf president de Comission ma no à ancjemò une gnove Comission: par chê e varà di spietâ almancul i 29 di Avost. Daûr di ce che al previôt il Tratât di Lisbone, i guviers dai Vincjevot si àn cjatât in cualchi maniere in cunvigne sul non di Jean Claude Juncker, il candidât pe Comission presentât de bande dal partît politic a nivel european che al à cjapât plui vôts, il PPE, e lu àn proponût al Parlament european (PE) che lu à votât a maiorance. Ancje cun chest sisteme il vôt dai eurodeputâts nol è ancjemò chel di un vêr parlament, cuntune vere maiorance politiche, a pro di un vêr guvier, cuntune sô articolazion e cuntu so program. Al è dome la designazion, legjitimade dal vôt dai rapresentants dai citadins europeans, di une persone che però ce che e fasarà – e soredut cun cui – al dipendarà di ce che a rivaran a decidi i diviers guviers.
Il cussì clamât “metodi intergovernatîf” al mostre ancjemò une volte a palês la contradizion di fonde e salacor il pecjât origjinâl de unitât europeane, ven a dî che a àn di fâle sù i stâts. Cun di fat chescj a son “non superiorem reconoscentes” e duncje a fasin fature a molâ cuotis di podê o di sovranitât a nivel european, dulà che se un pôc di podê al ven cjapât sù si stente a capî di dulà che al rive, cemût e parcè.
Chel che al ven clamât “deficit democratic” al salte fûr propit di cheste situazion, che si palese ancje sul teren de politiche foreste: lu confermin la assence di une iniziative europeane fuarte e credibile in cont de invasion di Gaza de bande di Israêl e ancjemò di plui de crisi ucraine. Al torne a fuart il dubi che cu la fin de Vuere Frede, prime di slargjâ la UE, al sarès stât miôr sierâ la Nato e definî une gnove aliance tra la Europe tant che sogjet unitari e i USA.
Il semestri de presidence taliane de UE, tacât “in pompa magna”, nol à plui chê ande cussì decise: forsit plui che prometi (o menaçâ?) di puartâ «plui Italie in Europe» al sarès stât miôr impegnâsi par puartâ «plui Europe in Europe» e soredut «plui Europe in Italie». Viodarìn.
Intant al è stât un mudament te presince des fuarcis nazionalitariis e regjonalistis tal PE. I centriscj flamants de N-VA a àn lassât la Aliance Libare Europeane, che e ten dongje i nazionalitaris progressicj, e il grup ALE-Verts. Al someave che a lessin cul grup liberaldemocratic de ALDE, là che a son i centriscj catalans, bascs e irlandês di Convergéncia democràtica, EJA-PNV e Fianna Fail, e impen a son passâts cui conservadôrs antieuropeiscj che cussì a deventin il tierç grup dal PE daûr dal numar dai eurodeputâts. ❚
✒ Marco Stolfo

A torzeon pal Friûl / “Der Voschank”, il spetacul des mascaris sauranis

Sara Traunero
La tradizion dal “Kheirar” e dal “Rölar” e cjape dentri dut il paîs Mascaris bielis e mascaris brutis, cun musis intaiadis intal len e cu lis liniis plui diferentis, a son lis protagonistis assoludis di une ricorence tant curiose che antighe: al è il Carnevâl di Sauris, intal dialet sauran locâl cognossût ancje tant che “Der Voschank”.L’aspiet […] lei di plui +

A torzeon pal Friûl / La maravee di scuvierzi il Carnevâl rosean

Diego Navarria
Cuatri amîs inmagâts de origjinalitât di lenghe, musiche e bai dal Cjanâl incjantonât jenfri lis Musis e la mont Cjanine In ce aventure che mi soi butât! Dut par lâ daûr di mê madone! Cumò, aes trê dopomisdì, achì in machine o sin in cuatri: jo, Mario Dean, 46 agns, professôr di talian tal Marinelli, […] lei di plui +

Libris simpri bogns / Emilio Nardini, “Par vivi”, Udin, 1921

Laurin Zuan Nardin
“Apene finidis di lei lis poesiis dal cont Ermes, il dotôr Cesare, fra i batimans dal public, al si ritire daùr l’uniche quinte preparade a zampe dal… palc scenic. Ma, pal bessologo, che il devi recità il brâf atôr di san Denel, Giovanin Tombe, ‘e ocòr une scene, e il dotôr Cesare la proviot cussì:…” […] lei di plui +

Interviste / Numb il cjan scjaladôr (e il so paron Thomas)

Dree Venier
Di un probleme ae çate al record in mont: interviste cun Thomas Colussa, che cul so Numb al sta pontant al record di altece lant sul Mont Blanc O vevi za intervistât Thomas Colussa, 40 agns, un pâr di agns indaûr. In chê volte al jere un “furlan a Milan” e al faseve il personal […] lei di plui +