Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Categoria: Articoli

IL PERSONAÇ STORIC. Lea D’Orlandi

............
Lea D’Orlandi, (Udin 1890 – Udin 1965), laureade inte Universitât di Bologne tal 1915, si è ocupade di teatri e di etnografie, si che e je une des plui impuartantis studiosis che a àn metût dongje materiâl par studiâ lis lidrîs de culture dal nestri popul furlan. Impuartantone la sô colezion di proverbis, ma ancje […] lei di plui +

I SANTS DAL MÊS. Sant Cromazi

............
Ai 2 di Dicembar Sant Cromazi, vescul Memorie Cromazi, sucessôr di Valerian su la sente episcopâl di Aquilee (387/388), al à guviernade chê Glesie fin al an 407/408. Al è autôr di Sermons e dai Comentaris al Vanzeli di Mateu, oparis dutis che a testemonein in maniere splendide de vivarositât de fede de prime Glesie […] lei di plui +

ORT FURLAN

............
LIS VORIS… Sul vieri di lune • Si sblancjin lis ortaiis che ur covente, i lidrics in particolâr. • Si lavorin lis jechis libaris, se il teren nol è glaçât. • Si procêt ae sfuarçadure de cicorie belghe, dal lidric ros e dal Rose di Gurize. Sul zovin di lune • Si racuein lis vermenis des […] lei di plui +

IMPRESCJ

............
GUSELE Par mendâ i cjalçuts PONTAPET Par tignî dongje alc VIGNARÛL Par no sbusâsi il dêt lei di plui +

PROVERBIS

............
Dicembar al è blanc di nêf, e si lu viôt ancje tes detulis. Nêf di Dicembar, Invier lunc. Dicembar scûr, anade buine. Dicembar neveât, racolt sigurât. Se al plûf Dicembar e Zenâr, strenç i braçs piorâr. Dicembar scûr, an gnûf seren. lei di plui +

LA POESIE. NEDÂL (1959)

............
A è la not di vea. Il cîl, dal dì a la sera a si è fat neri font. Si sint difûr la buera ch’a sofla jù da mont. Doman, cui sa, al nevea. I vin finît di cena da tant. Nissun ‘l à sum. Nissun al dîs peraula. La buera a môf il lum […] lei di plui +

Presentazion dal «Speciâl preBepo/preCheco a Glemone»

............
Ae fin di Novembar a Glemone a Palaç Boton, al è stât presentât il Speciâl preBepo/preCheco fat de nestre redazion de «La Patrie dal Friûl» pai arlêfs des scuelis superiôrs, par fâur cognossi pre Josef Marchet e pre Checo Placerean. La presentazion e je stade fate dentri dal cicli di cunvignis Identitât e autonomie. Dibatit […] lei di plui +