«Cjatâsi a miârs di km dal Friûl, cun 7 oris di fûs orari rispiet a cjase e jessi sentâts in taule cuntune siore dissendente di chei furlans partît tra la fin dal 800 e i prins dal 900 pe costruzion de Transiberiane e sintîle a fevelâ rus e furlan e je stade une emozion uniche» i lusin i voi a Agnul Floramo, docent e storic, a pene rientrât de Siberie dulà che a Setembar si è davuelte une cunvigne internazionale inmaneade de Universitât di Irkustk cu la poie de fondazion Cassamarca di Trevîs e di Ente Friuli nel Mondo.
Chê esperience e à vût la finalitât di tirâ vie un pôc di chel “polvar de dismentie” suntune des pagjinis di storie de emigrazion furlane tra lis mancul cognossudis dal nestri “libri de diaspore”.
I centenârs di furlans che a partirin di Montenârs, Osôf, Forgjarie, Clauzêt, Padris, Vît, Trasaghis, Maian, Dartigne, famôs pe lôr abilitât te lavorazion de piere e tal mistîr des costruzions, a rivarin in Siberie pe realizazion de ferade Transiberiane, o come che si clamave in chê volte Velikij Sibirskij Put’, ven a stâi la Grande Vie Siberiane.
FURLANS IN SIBERIE_ Napoleon Locandin al rivave di Pradis. Une dì, intant che al traviersave cu la slite la croste inglaçade dal lâc Bajkal, al è colât intun sclapon de glace. Si è salvât cun fature, cjatât ripâr te taighe, dulà che al impiât un fûc sorevivint a temperaduris di 50° sot zero e rimpinantsi sù pai lens par evitâ i dincj dai lôfs che sul crichedì a passavin pe plane siberiane. Un altri, Domeni Indri di Rope di Clauzêt, al jere un scalpelin cussì brâf che une dì al à regalât al so superiôr doi piruç di piere verde dai Urâi, dopo vêju passâts cuntun vêl di cere par lustrâju un tic. E jerin cussì ben fatis che l’inzegnîr si è spacât un dint provant a cjerçânt une. Vuê chei piruçs a son metûts in mostre tal museu de ferade di Cheljabinsk. A son dome 2 dai tancj nons che nissun al à scrit tai libris di storie o che nissun plui si vise te celebrazions uficiâl, ma ce che a àn rivât a costruî che vuê e travierse la stepe, lis monts, la taighe, la glace, colegant Moscje cun Vladivostok, al reste un monument straordinari de fadie dal om.
LA PLUI GRANDE FERADE DAL MONT_ Da la Russie europeane al ocean Pacific, passant tra 2 continents, cun 9.288,2 km e di chescj cirche 7.000 a costituissin la efetive part transiberiane di Celiabinsk (sot dai Urâi) fint a Vladivostok traviers 8 fûs oraris: cheste in struc la fotografie di une des plui grandis oparis mai costruidis dal om e dulà che i furlans a forin clamâts pe lôr abilitât te lavorazion de piere, vignint impleâts tant che minadôrs, scalpelins, muradôrs e carpentîrs. Parcè che e je vere che la Russie e je une grande plane, inglaçade par diviers mês vie pal an, ma dopo de cerimonie di inauguazion ai 31 di Mai dal 1891 cu la presince dal princip Nicolau (che al sarès deventât il Zar Nicolau II), i vêrs problemis a rivarin cuant che lis maestrancis russis si cjatarin di front la dificoltât de costruzion di puints e lis problematichis dadis des zonis di mont dal lâc Bajkal.
I CANTÎRS DAI FURLANS_ A lavorarin in particolâr tra Irkutsk e Chuta, dulà che lis oparis murariis a jerin tantis e imponentis, cun galariis, ancje di passe 3 km, e cirche 30 puints. A finirin la grande curve dal Bajkal tal 1905, cuant che aromai il servizi su dut il percors de transiberiane al jere scomençât za ai 14 di Lui dal 1903. Ma i forescj za dal 1904 a tacavin a dispierdisi par vie che e jere scomençade la vuere russe-gjaponese. I furlans a cirivin di rivâ a Vladivostok par imbarcjâsi e tornâ in Patrie o a restarin a vivi a Irkutsk o in altris citâts sul lâc Bajkal. Tancj di lôr, dopo vê fat rivâ feminis e fruts che a jerin partîts di Glemone rivant in Siberie dopo passe 40 dîs di viaç, si jerin integrâts in passe 30 agns tes comunitâts locâls e dispès a vevin gambiât il non furlan cul non rus, come il fotograf Zuan Minisini che al jere cognossût a Irkutsk tant che Ivan Osipovic. Cui che invezit al veve mantignût il passepuart talian, tal 1937 al scugnì patî la persecuzion dal regjim sovietic che al parà vie feminis e fruts e al condanà a muart i oms cu la acuse di spionaç.
Christian Romanini
(L)Int Autonomiste / Autodeterminazion e dirits pai popui, uniche strade di pâs
Dree Valcic
✽✽ No podìn sigûr fâ fente che la vuere in Ucraine no dedi une serie di problemis intrigôs ancje aes fuarcis che si riclamin ae autodeterminazion dai popui e al ricognossiment dai dirits des minorancis etnichis. Prin di dut, ce che al è daûr a sucedi al è la ultime dimostrazion che chei problemis no […] lei di plui +
L'editoriâl / Macroregjons, une oportunitât di racuei
Alessandro Ambrosino - Graduate Institute, Gjinevre
Lis strategjiis macroregjonâls a son la ultime “invenzion” UE par favorî la cooperazion teritoriâl. Trê di cuatri si incrosin in Friûl Intai ultins agns, la Union Europeane si è sfuarçade in maniere vigorose di vignî dongje di plui ai citadins e – su la fonde di chest cambi di rote – e à ricognossût une […] lei di plui +
La tiere e la grepie / 2022: An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture
Adriano Del Fabro – diretôr dal bimestrâl “SoleVerde”
Par une economie blu simpri plui sostignibile Lis Nazions Unidis a àn declarât il 2022 “An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture” (Iyafa 2022), rimetint ae Fao il coordenament des ativitâts di sensibilizazion sul teme.◆ Il pes, i moluscs, i crustacis e lis alighis a son part ad implen des dietis, des ereditâts culturâls […] lei di plui +
Int di Cjargne / La sporte de spese a km zero a ‘La Polse’ di Chiara e Matteo
Marta Vezzi
Di cualchi dì al è stât screât un gnûf servizi intal spaç e ristorant di Chiara e Matteo “La Polse di Cougnes” a Zui, indulà che si pues cumò cjatâ e comprâ prodots locâi. “La idee e je nassude pal fat che za nô intal ristorant o doprìn avonde materiis primis dal teritori – e […] lei di plui +
Il numar in edicule / Jugn 2022
Dree Venier
Jugn 2022 – L’EDITORIÂL. La multiculturalitât e valorize il grant e il piçul / (L)INT AUTONOMISTE. Il pericul centralist al è tal Dna dai partîts talians / PAGJINE 2 – LA STORIE. Di Udin a Pesariis par promovi la mont e i prodots furlans / INT DI CJARGNE. Aziende Agricule Rovis Sabrina di Davài di […] lei di plui +
Austrie / La Universitât Popolâr che si indrece a dutis lis fassis di etât
Barbara Cinausero
Si Beate Gfrerer, 54 agns, che bielzà di 25 e je a cjâf de Volkshochschule (Universitât Popolâr) carinziane, e je stade nomenade “Carinziane de Zornade”. O soi stade par cinc agns in Carinzie e propit in cheste scuele o ai insegnât e o ’nt cognòs ben la organizazion. Juste in chel periodi si insaldave il […] lei di plui +