Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Numar 9 – 2019

............

Di là de aghe: «Nol è avignî cence un Friûl unît sui temis economics»
Di là de aghe: «Nol è avignî cence un Friûl unît sui temis economics»

Numar 9PRIME PAGJINE L’EDITORIÂL. La fam e ven mangjant / PAGJINE 2 – Un viaç ae discuvierte de origjinalitât dal popul furlan – (L)INT AUTONOMISTE. Su la strade de veretât e de libertât / PAGJINE 3 – Vivi i efiets dal clime che al cambie par agjîi prime che al sedi masse tart / PAGJINE 4-5 INCHIESTE. “Di là de aghe” il Friûl al torne a jessi un valôr zontât | Gerometta: «No si pues plui cancelâ la nestre anime furlane» | Spagnol: «Tornìn a partî dai problemis concrets» | De Anna: Elio De Anna: «Tignî in vite vecjos cjampanilisims par no tocjâ ecuilibris fruiâts, al puartarà il Friûl ae margjinalitât» | Marchiori: «Nol è futûr cence intese sui temis economics» / PAGJINE 6 – ECONOMIE. Cul mileni gnûf la edilizie e je colade a tocs / PAGJINE 7 – Un trop di Comuns insiemi par fâ cressi ideis e progjets pal teritori / Itineraris, incuintris e un event speciâl / PAGJINE 8 Boris Johnson al sburte in direzion de Brexit, ma al riscje di lâ a sbati intor di un mûr / SLOVENIE. In Europe cul ambassadôr Janez Lenarčič / AUSTRIE. Vonde trafic di turiscj bande de Italie / PAGJINE 9 Frescs cence confins / FONDAZIONE FRIULI. La musiche intes latariis cun “Blanc” / UNE FURLANE A ROME. Alpins da lis monts ai… cuei di Rome | UN FURLAN A MILAN. A Limbiate la sagre furlane fûr dal Friûl / PAGJINE 10 LA MUSICHE DE PATRIE. Cuâl doman pe musiche furlane? / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. “Ombris tal infinît”, l’ultin Sgorlon / NO PAR FURLAN, MA BOGNS. “Riu Mannu”, la cuistion de identitât sarde intun romanç / PAGJINE 11 BASTIANCONTRARIE. STORIE FURLANE AL FEMININ. Carolina Luzzatto Coen, une feministe in lote pai dirits civîi / ZÂL PAR FURLAN. 8. Delit in vie del Lavoro / PAGJINE 12 IL FERÂL. 7. Identitât furlane intun mont globalizât / NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Street food //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

La conference / 4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN

Redazion
Grant sucès di public dal nestri incuintri par la conference di Ferruccio Tassin “4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN. Dai fusilâts di Vilès ai predis mandâts in esili: storiis di un Friûl ocupât.” che si è tignude îr sere, ai 4 di Novembar te nestre sede di Vicolo Sillio 4 a Udin. lei di plui +

Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”

Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +

La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025

Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +

Cungjò / Nus à lassâts Zorç Jus, un grant patriote furlan

Redazion
Chel di Zorç al è un non che in tancj no lu cognossin, parcé che al à simpri lavorât cidin a lis fondis de nestre Identitât, cuntune vision che e je ancjemó proietade al futûr. “Il gno desideri al è che dutis lis cuatri comunitâts furlanis, che a son il vêr nucli dal Friûl, a […] lei di plui +

Lenghe minoritarie / FluxJudri25 – Giassico

Redazion
Conferece “Lingue minoritarie: le capitali della cultura e il rilancio del territorio” . A son intirvignûts Elena Gasparin, Dree Valcic president de Clape di Culture Patrie dal Friûl, Eros Cisillino president ARLeF, William Cisillino diretôr ARLeF, l’On. Guido Germano Pettarin e il coletif Lis Tarlupulis. FluxJudri25.Ca sot l’intervint di Valcic. lei di plui +