Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Numar 9 – 2019

............

Di là de aghe: «Nol è avignî cence un Friûl unît sui temis economics»
Di là de aghe: «Nol è avignî cence un Friûl unît sui temis economics»

Numar 9PRIME PAGJINE L’EDITORIÂL. La fam e ven mangjant / PAGJINE 2 – Un viaç ae discuvierte de origjinalitât dal popul furlan – (L)INT AUTONOMISTE. Su la strade de veretât e de libertât / PAGJINE 3 – Vivi i efiets dal clime che al cambie par agjîi prime che al sedi masse tart / PAGJINE 4-5 INCHIESTE. “Di là de aghe” il Friûl al torne a jessi un valôr zontât | Gerometta: «No si pues plui cancelâ la nestre anime furlane» | Spagnol: «Tornìn a partî dai problemis concrets» | De Anna: Elio De Anna: «Tignî in vite vecjos cjampanilisims par no tocjâ ecuilibris fruiâts, al puartarà il Friûl ae margjinalitât» | Marchiori: «Nol è futûr cence intese sui temis economics» / PAGJINE 6 – ECONOMIE. Cul mileni gnûf la edilizie e je colade a tocs / PAGJINE 7 – Un trop di Comuns insiemi par fâ cressi ideis e progjets pal teritori / Itineraris, incuintris e un event speciâl / PAGJINE 8 Boris Johnson al sburte in direzion de Brexit, ma al riscje di lâ a sbati intor di un mûr / SLOVENIE. In Europe cul ambassadôr Janez Lenarčič / AUSTRIE. Vonde trafic di turiscj bande de Italie / PAGJINE 9 Frescs cence confins / FONDAZIONE FRIULI. La musiche intes latariis cun “Blanc” / UNE FURLANE A ROME. Alpins da lis monts ai… cuei di Rome | UN FURLAN A MILAN. A Limbiate la sagre furlane fûr dal Friûl / PAGJINE 10 LA MUSICHE DE PATRIE. Cuâl doman pe musiche furlane? / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. “Ombris tal infinît”, l’ultin Sgorlon / NO PAR FURLAN, MA BOGNS. “Riu Mannu”, la cuistion de identitât sarde intun romanç / PAGJINE 11 BASTIANCONTRARIE. STORIE FURLANE AL FEMININ. Carolina Luzzatto Coen, une feministe in lote pai dirits civîi / ZÂL PAR FURLAN. 8. Delit in vie del Lavoro / PAGJINE 12 IL FERÂL. 7. Identitât furlane intun mont globalizât / NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Street food //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +