La malsane propueste dal pdl Dal Mas pe fusion cul Venit
Al sarà forsit il timp mat cul masse cjalt che al da tal cjâf, ma ce che al propon il conseîr regjonâl dal Pdl Dal Mas nol sta ni in cîl ni in tiere. Va ben che cui le sbare plui gruesse si cjate cui titolons sui giornâi, ma e volarès un tic di decenze. Ce disial il conseîr di Pordenon? Che invezit de regjon come che è, si varès di fânt une che e met adun Venit e Friûl-Vignesie Julie, cun dôs capitâls Vignesie e Triest, la prime pe culture e la seconde pes infrastruturis portuâls.
Furlans scjafoiâts intun bot dai doi parons di simpri, netâts di drete e çampe. Al somearès di tornâ indaur tai timps, cui venezians che nus dopravin par tignî lontans i turcs e par robâ il pussibil des nestris monts. Ma ancje concedi cjarte blance ai triestins par rivâ a fâ ce che no son rivâts tai ultins 50 agns: scancelâ il Friûl.
Po ben, ognidun al à dirit di esprimi lis sôs ideis, ma al è pardabon dificil gloti lis monadis. Chel che in ogni câs al da plui fastidi no son lis peraulis di Dal Mas, ma che nissun nol vedi vût nuie di ribati.
E chest fat mi fâs pensâ che cualchidun al puedi jessi dacuardi, ma che no vedi il coragjo di dîlu denant di ducj.
L’OM DI BURI
(L)Int Autonomiste / Autodeterminazion e dirits pai popui, uniche strade di pâs
Dree Valcic
✽✽ No podìn sigûr fâ fente che la vuere in Ucraine no dedi une serie di problemis intrigôs ancje aes fuarcis che si riclamin ae autodeterminazion dai popui e al ricognossiment dai dirits des minorancis etnichis. Prin di dut, ce che al è daûr a sucedi al è la ultime dimostrazion che chei problemis no […] lei di plui +
L'editoriâl / Macroregjons, une oportunitât di racuei
Alessandro Ambrosino - Graduate Institute, Gjinevre
Lis strategjiis macroregjonâls a son la ultime “invenzion” UE par favorî la cooperazion teritoriâl. Trê di cuatri si incrosin in Friûl Intai ultins agns, la Union Europeane si è sfuarçade in maniere vigorose di vignî dongje di plui ai citadins e – su la fonde di chest cambi di rote – e à ricognossût une […] lei di plui +
La tiere e la grepie / 2022: An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture
Adriano Del Fabro – diretôr dal bimestrâl “SoleVerde”
Par une economie blu simpri plui sostignibile Lis Nazions Unidis a àn declarât il 2022 “An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture” (Iyafa 2022), rimetint ae Fao il coordenament des ativitâts di sensibilizazion sul teme.◆ Il pes, i moluscs, i crustacis e lis alighis a son part ad implen des dietis, des ereditâts culturâls […] lei di plui +
Int di Cjargne / La sporte de spese a km zero a ‘La Polse’ di Chiara e Matteo
Marta Vezzi
Di cualchi dì al è stât screât un gnûf servizi intal spaç e ristorant di Chiara e Matteo “La Polse di Cougnes” a Zui, indulà che si pues cumò cjatâ e comprâ prodots locâi. “La idee e je nassude pal fat che za nô intal ristorant o doprìn avonde materiis primis dal teritori – e […] lei di plui +
Il numar in edicule / Jugn 2022
Dree Venier
Jugn 2022 – L’EDITORIÂL. La multiculturalitât e valorize il grant e il piçul / (L)INT AUTONOMISTE. Il pericul centralist al è tal Dna dai partîts talians / PAGJINE 2 – LA STORIE. Di Udin a Pesariis par promovi la mont e i prodots furlans / INT DI CJARGNE. Aziende Agricule Rovis Sabrina di Davài di […] lei di plui +
Austrie / La Universitât Popolâr che si indrece a dutis lis fassis di etât
Barbara Cinausero
Si Beate Gfrerer, 54 agns, che bielzà di 25 e je a cjâf de Volkshochschule (Universitât Popolâr) carinziane, e je stade nomenade “Carinziane de Zornade”. O soi stade par cinc agns in Carinzie e propit in cheste scuele o ai insegnât e o ’nt cognòs ben la organizazion. Juste in chel periodi si insaldave il […] lei di plui +