Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

TERITORI – AUSTRIE. La Austrie e je tornade in pole position

............

Un dai grancj nons dal mont dal sport de mê zoventût al è stât Andreas Nikolaus Lauda, deventât simbul dal automobilisim austriac, la leiende vivente che si cognòs miôr cul non di «Niki Lauda», che chest an al à fiestezât i 60 agns.
Cognossût no dome tant che campion ma salacor inmò di plui par chel brut incident che ancjemò vuê la sô muse plene di scotaduris nus fâs visâ. Propit i incidents grâfs si imprimin te nestre memorie e si pein al mont mitic de alte velocitât: cui no si visial de muart tragjiche di Ayrton Senna, tal 1994 a Imola?
O fevelìn dal pionîr de Formule 1 moderne e di un dai plui grancj pilotis te storie dal automobilisim. Lauda al è stât trê voltis campion dal mont di Formule 1 (1975, 1977, 1984) e si cjate te classifiche de epoche moderne daspò dal mitic Schumacher (7 voltis campion), di Alain Prost (4 voltis), al tierç puest adun cun Nelson Piquet e Ayrton Senna (3 voltis).
Al è sorevivût al infier dal Nürburgring, un dai plui bruts incidents te storie de Formule 1_ Tal 1976, te disfide cetant insidiose dal Nürburgring in Gjermanie, Lauda al reste vitime di un incident che i procure ustions gravis tal cjâf e tai polmons. Cuant che al jere scuasit dal dut ustionât, impresonât dentri te machine in flamis, i aversaris Brett Lunger, Guy Edwards e Arturo Merzario che a jerin su la piste daûr di lui a àn rivât a diliberâlu. Pôc dopo però, par colpe dai fums tossics, al è lât in come. Tal ospedâl lu àn considerât cuasi muart, tant che al à ricevût i ultins sacraments. La agunie e à però durât pôc e finalmentri al à dât di ca. Par chel, lu clamin ancje «il sorevivût dal infier dal Nürburgring», un dai plui bruts incidents te storie de Formule 1.
Al torne tant che resurît – dome daspò vot setemanis – ae vuide, pierdint il titul mondiâl par dome un pont. Cu la Ferrari, il pilote austriac al à cjapât di gnûf il titul di campion dal mont l’an subit daspò. Tal 1984, al volant di une McLaren, al è tornât pe ultime volte al prin puest denant di Alain Prost, il so rivâl plui grant. Finide la cariere doi agns dopo, al è lât dilunc a lavorâ par cualchi an tant che conseîr tecnic de Ferrari; cun di plui, za tal 1979 al veve fondât la companie aerie Lauda Air (vuê fie de Austrian Airlines) e cumò al lavore ancje tant che comentadôr pe television todescje RTL.
Dopo Lauda, tal circ de F1 la Austrie e je presinte e rapresentade di Gerhard Berger (atîf dal 1984 al 1997), membri di diviersis scuadris (ATS, Arrows, Benetton, McLaren), e par 6 stagjons ae Ferrari. Cun cheste al à ancje otignût il plui biel risultât te sô cariere: dôs voltis al tierç puest tal campionât mondiâl tes stagjons 1988 e 1994, e cinc des dîs vitoriis (dôs cu la Benetton, trê cu la McLaren). Tant che Lauda, ancje Berger al reste atîf tal Circus Maximus dal motorsport: tal Fevrâr dal 2006 al à comprât il cincuante par cent de Scuderia Toro Rosso (voltât dal non de aziende austriache Team Red Bull), però tal 2008 al à tornât indaûr la sô part al so amì di lungje date, il boss de societât Red Bull Dietrich Mateschitz, vâl a dî il numar doi te Top Ten dai austriacs plui siôrs, cun 4 miliarts di dolars, subit dopo il fondadôr de cjadene di supermarcjâts BILLA, Karl Wlaschek (4,9 miliarts di dolars).
Janez Erat

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +