Se, cuntun voli sogjetîf, o ves di meti a confront ce che a bevin in Slovenie, Ongjarie e Gjermanie, cun chel che al ven consumât in Austrie, mi ven indiment subit une robe: chenti, soredut i zovins a bevin il Redbull ma tal ultin timp ancje altris bevandis energjetichis come se a fossin aghe. Dant un cuc aes statistichis uficiâls, pardabon i austriacs a son campions dal mont par ce che al rivuarde il consum di bevandis energjetichis: la Austrie e je l’El Dorado pai produtôrs di chestis ‘svearinis artificiâls’. Cussì a sfulminin, calcolant la popolazion totâl, sîs litris ad an in medie par persone: plui che in ogni altri puest tal mont. Il grup che al trinche di plui, al è chel dai 17 fin ai 26 agns. Il marcjât austriac al è dal dut speciâl: inaltrò pal mont si consumin chestis bevandis di sere, in Austrie invezit lis comprin tai supermarcjâts za di buinore. Chest nol vûl dî – come che al comentave un gjornalist austriac – che i austriacs si svein cun masse pocje energjie e che la prime robe che a fasin e sedi chê si comprâsi une bevande energjetiche.
La popolaritât si pues spiegâ prin di dut cul fat che il Redbull, screât sul model de bevande thailandese Krating Daeng, lu à cjatât fûr e metût sul marcjât tal 1984 propit l’austriac Dieter Mateschitz.
Popolâr ancje la bire messedade Radler: tal 2008, propit il marcjât des bevandis messedadis cu la bire al cresseve dal 8,3 par cent.
I austriacs a àn otignût pe prime volte tal 2008, in graciis dal campionât european di balon, il secont puest te classifiche dai consums di bire_ Ancje se i austriacs a consumin in litris totâi plui cafè e te, e la culture dal cafè o dal bevi il cafè e je nassude propit a Viene, e reste fûr di ogni concorince la regjine assolude – la bire – che si bêf plui che mai. Tal 2008, i austriacs a àn otignût pe prime volte il secont puest te classifiche mondiâl, dopo i mitics cecs. Cussì si sint la braure di jessi plui brâfs che no i fradis todesc che a rivin a bevint ‘dome’ 108 litris ad an. I austriacs a àn vude avonde sêt: cuntun consum a cjâf di 109,3 litris, a àn sfulminât 8,6 milions di etolitris (no calcolant la bire cence alcul). Campions a restin però i cecs che a gjondin cui lôr160 litris.
Pal 2009 a son plui pessimiscj. La reson dai numars dal consum straordenari e jere ancje il campionât european di balon che si davuelzeve in cjase. Ancje in timp di crisi i austriacs a cjalin indevant: se a rivassin adore a motivâ plui feminis a consumâ la bire al puest dal vin, a varessin une pussibilitât realistiche di bati i cecs e i bavarês, nassûts cu la bire in man.
Il Jagatee: te cun sgnape di pomis e jerbis_ Ma no mancje nancje une storie che nus fâ impensâ des discussions sul stamp dal tocai furlan. Dome che in chest câs, i austriacs a son rivâts adore a vê il dirit esclusîf dal non che lu paronavin za tal moment di jentrade te UE. Chest al vâl par un grum di prodots regjonâi: pai austriacs e je une cuistion di braure nazionâl. Une zornade lontane tal Nûfcent, intune baite alpine, cjaçadôrs che a vevin frêt a àn metût adun te cun sgnape di pomis e jerbis di odôr. Cussì al è nassût il ‘Jagatee’, ven a stâi il ‘te dai cjaçadôrs’, che di chê volte al gjolt di une grande popolaritât, massime tai ricovars alpins. Ancje i todescs a consumin cheste specialitât, però – par vie di une decision dal parlament UE – le scuegnin clamâ ‘Hüttentee’: il monopoli dal ‘Jagatee’ al reste in Austrie.
JANEZ ERAT
Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.
Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +
Gnovis / A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet
Redazion
Une biele gnove pe nestre int! A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet Intune edizion curade e comentade di Davide Turello, a saran presentadis MIERCUS AI 3 DI AVRÎL aes 5 e mieze sot sere inte sale consiliâr dal Comun di Glemone No stei a mancjâ! Us spietìn! […] lei di plui +
Gnovis / Ae presentazions dal libri “Feminis furlanis fuartis”, cetant public! Graziis
Redazion
Te seste edizion de rasegne “Quando le Donne” curade da la Aministrazion Comunâl di Romans, cu la autore, Walter Tomada, diretôr de “La Patrie dal Friûl”. A Cormons ur daran acet i Amîs da Mont Quarine, cu la autore a son intervignûde Roberta Nunin, professoresse ordenarie di Dirit dal lavôr ae Universitât di Triest, e Carlotta Del Bianco, […] lei di plui +
Rassegne stampe / Articul dal Messaggero Veneto dai 15-3-2024 su la presentazion dal nestri libri “Feminis Furlanis Fuartis” di Erika Adami
RedazionL'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât
Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +
Gnovis / Acuile sportive furlane
Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +