Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

TERITORI – AUSTRIE. Ce bevino i austriacs?

............

Se, cuntun voli sogjetîf, o ves di meti a confront ce che a bevin in Slovenie, Ongjarie e Gjermanie, cun chel che al ven consumât in Austrie, mi ven indiment subit une robe: chenti, soredut i zovins a bevin il Redbull ma tal ultin timp ancje altris bevandis energjetichis come se a fossin aghe. Dant un cuc aes statistichis uficiâls, pardabon i austriacs a son campions dal mont par ce che al rivuarde il consum di bevandis energjetichis: la Austrie e je l’El Dorado pai produtôrs di chestis ‘svearinis artificiâls’. Cussì a sfulminin, calcolant la popolazion totâl, sîs litris ad an in medie par persone: plui che in ogni altri puest tal mont. Il grup che al trinche di plui, al è chel dai 17 fin ai 26 agns. Il marcjât austriac al è dal dut speciâl: inaltrò pal mont si consumin chestis bevandis di sere, in Austrie invezit lis comprin tai supermarcjâts za di buinore. Chest nol vûl dî – come che al comentave un gjornalist austriac – che i austriacs si svein cun masse pocje energjie e che la prime robe che a fasin e sedi chê si comprâsi une bevande energjetiche.
La popolaritât si pues spiegâ prin di dut cul fat che il Redbull, screât sul model de bevande thailandese Krating Daeng, lu à cjatât fûr e metût sul marcjât tal 1984 propit l’austriac Dieter Mateschitz.
Popolâr ancje la bire messedade Radler: tal 2008, propit il marcjât des bevandis messedadis cu la bire al cresseve dal 8,3 par cent.
I austriacs a àn otignût pe prime volte tal 2008, in graciis dal campionât european di balon, il secont puest te classifiche dai consums di bire_ Ancje se i austriacs a consumin in litris totâi plui cafè e te, e la culture dal cafè o dal bevi il cafè e je nassude propit a Viene, e reste fûr di ogni concorince la regjine assolude – la bire – che si bêf plui che mai. Tal 2008, i austriacs a àn otignût pe prime volte il secont puest te classifiche mondiâl, dopo i mitics cecs. Cussì si sint la braure di jessi plui brâfs che no i fradis todesc che a rivin a bevint ‘dome’ 108 litris ad an. I austriacs a àn vude avonde sêt: cuntun consum a cjâf di 109,3 litris, a àn sfulminât 8,6 milions di etolitris (no calcolant la bire cence alcul). Campions a restin però i cecs che a gjondin cui lôr160 litris.
Pal 2009 a son plui pessimiscj. La reson dai numars dal consum straordenari e jere ancje il campionât european di balon che si davuelzeve in cjase. Ancje in timp di crisi i austriacs a cjalin indevant: se a rivassin adore a motivâ plui feminis a consumâ la bire al puest dal vin, a varessin une pussibilitât realistiche di bati i cecs e i bavarês, nassûts cu la bire in man.
Il Jagatee: te cun sgnape di pomis e jerbis_ Ma no mancje nancje une storie che nus fâ impensâ des discussions sul stamp dal tocai furlan. Dome che in chest câs, i austriacs a son rivâts adore a vê il dirit esclusîf dal non che lu paronavin za tal moment di jentrade te UE. Chest al vâl par un grum di prodots regjonâi: pai austriacs e je une cuistion di braure nazionâl. Une zornade lontane tal Nûfcent, intune baite alpine, cjaçadôrs che a vevin frêt a àn metût adun te cun sgnape di pomis e jerbis di odôr. Cussì al è nassût il ‘Jagatee’, ven a stâi il ‘te dai cjaçadôrs’, che di chê volte al gjolt di une grande popolaritât, massime tai ricovars alpins. Ancje i todescs a consumin cheste specialitât, però – par vie di une decision dal parlament UE – le scuegnin clamâ  ‘Hüttentee’: il monopoli dal ‘Jagatee’ al reste in Austrie.
JANEZ ERAT

Apontaments / Sport… che ti trai! in Vile

Redazion
L’autôr Francesco Tonizzo al dialoghe cul diretôr da ‘La Patrie dal Friûl’ Walter Tomada. Si viodin a Vile Manin di Passarian ai 21 di Novembar dal 2025 aes sîs sore sere. A intervegnin: MARIO ANZIL Vicepresident e Assessôr regjonâl ae culture e al sport; ANDREA MARCON President Regjonâl dal CONI; DANIELE PUNTEL President de “Associazion […] lei di plui +

La conference / 4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN

Redazion
Grant sucès di public dal nestri incuintri par la conference di Ferruccio Tassin “4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN. Dai fusilâts di Vilès ai predis mandâts in esili: storiis di un Friûl ocupât.” che si è tignude îr sere, ai 4 di Novembar te nestre sede di Vicolo Sillio 4 a Udin. lei di plui +

Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”

Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +

La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025

Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +

Cungjò / Nus à lassâts Zorç Jus, un grant patriote furlan

Redazion
Chel di Zorç al è un non che in tancj no lu cognossin, parcé che al à simpri lavorât cidin a lis fondis de nestre Identitât, cuntune vision che e je ancjemó proietade al futûr. “Il gno desideri al è che dutis lis cuatri comunitâts furlanis, che a son il vêr nucli dal Friûl, a […] lei di plui +