Tal 1904 Theodor Gartner (glotolic e ladinist de Universitât di Innsbruck) al fo incaricât dal Ministeri austriac pe Culture di puartâ indenant une part di une ricercje etnomusicologjiche plui slargjade e sistematiche sul cjant popolâr, davuelzude in dutis lis regjons e nazionalitâts dal Imperi asburgjic. Lui si ocupà de part des lenghis ladinis; tant par dî, de part ongjarese de ricercje si ocupà Bela Bartok.
Tal 1914, la ricercje e fo smetude a sec, cuant che la Grande Vuere e segnà in maniere dramatiche la fin di chê imprese; al restà però un corpus di plui di 4200 cjants (tescj e incipit), cun sù par jù 740 trascrizions musicâls. Dopo che al colà l’imperi austroungaric e daspò des vicendis tragjichis che i vignirin daûr, dut il materiâl cjapât sù al le sparniçât e al restà bandonât e dismenteât fin te seconde metât dai agns Novante, cuant che lu tornarin a cjatâ in circostancis tant aventurosis che fortunadis.
Vuê al è tornât ae lûs in gracie di un lavôr specific decenâl, puartât indevant dal Istitût Culturâl Ladin “Majon di Fascegn”.
La part plui rilevante e je dal sigûr chê des vilotis furlanis, cjapadis sù in grant numar tal Gurizan. E si à di pensâ che chel teritori – che in chê volte al jere sot dal Imperi – al è dome une piçule part dal Friûl che al cjantave vilotis.
Une opare che, di là dal interès etnomusicologjic, e à dentri une documentazion straordenarie sul plan linguistic, storic e culturâl. Un esempli de vite musicâl e culturâl dal timp, che al contribuìs ancje a butâ une lûs gnove suntun moment critic pe storie des Vals ladinis, dal Trentin e dal Friûl di Soreli Jevât, che a jerin daûr a viodi a disfâsi l’Imperi austroungaric e a afrontâ lis inciertecis di un mont gnûf.
Dree Venier
Sindic jo mame / “La nestre int no à mai molât. Covente fâ, no lamentâsi, par saltâ fûr dal pantan”
Walter Tomada
Alessandro Marangoni: la Aclif e deventarà istituzion di riferiment pai furlans “La Assemblee dai sindics furlans e je une realtât necessarie. E cul timp e deventarà ancjemò di plui un pont di riferiment pe identitât de nestre int”. Al è sigûr di chest Alessandro Marangoni, prin citadin di Dartigne, che al crôt tant inte Aclif […] lei di plui +
(L)Int Autonomiste / Autodeterminazion e dirits pai popui, uniche strade di pâs
Dree Valcic
✽✽ No podìn sigûr fâ fente che la vuere in Ucraine no dedi une serie di problemis intrigôs ancje aes fuarcis che si riclamin ae autodeterminazion dai popui e al ricognossiment dai dirits des minorancis etnichis. Prin di dut, ce che al è daûr a sucedi al è la ultime dimostrazion che chei problemis no […] lei di plui +
L'editoriâl / Macroregjons, une oportunitât di racuei
Alessandro Ambrosino - Graduate Institute, Gjinevre
Lis strategjiis macroregjonâls a son la ultime “invenzion” UE par favorî la cooperazion teritoriâl. Trê di cuatri si incrosin in Friûl Intai ultins agns, la Union Europeane si è sfuarçade in maniere vigorose di vignî dongje di plui ai citadins e – su la fonde di chest cambi di rote – e à ricognossût une […] lei di plui +
Ricorence / Pier Pauli Pasolini om contraditori e segnâl di contradizion
Pre Toni Beline
Tal centenari de muart di Pier Pauli Pasolini o ripuartìn a tocs la tierce part dal libri scrit di Antoni Beline tal 1993 ‘Trilogjie tormentade’, che e rivuarde propit il poete di Cjasarse I. RISPIETÂ IL MISTERI DAL OMLa sience plui dificile e je la cognossince di se stes. E se al è grivi cognossi […] lei di plui +
Int di Cjargne / La sporte de spese a km zero a ‘La Polse’ di Chiara e Matteo
Marta Vezzi
Di cualchi dì al è stât screât un gnûf servizi intal spaç e ristorant di Chiara e Matteo “La Polse di Cougnes” a Zui, indulà che si pues cumò cjatâ e comprâ prodots locâi. “La idee e je nassude pal fat che za nô intal ristorant o doprìn avonde materiis primis dal teritori – e […] lei di plui +
Il numar in edicule / Jugn 2022
Dree Venier
Jugn 2022 – L’EDITORIÂL. La multiculturalitât e valorize il grant e il piçul / (L)INT AUTONOMISTE. Il pericul centralist al è tal Dna dai partîts talians / PAGJINE 2 – LA STORIE. Di Udin a Pesariis par promovi la mont e i prodots furlans / INT DI CJARGNE. Aziende Agricule Rovis Sabrina di Davài di […] lei di plui +