Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

SIMPRI BOGNS. AA.VV. Pietro Bonini 1844-1905, Tavagnà 1994

............

Voli grand e cujett, front regolàr, / Scûr il çhavèl e blançhe carnagiòn; / Ce cu dentri mi sint, sùbit s’impàr / Te muse sclete che vûl dî un pastòn. // Alt di persone e meschinutt di çhâr; / Çhamìni svelt, cun t’un ciart abandon; / Dur, parmalòs, di compliments avàr, / Stòi ben di çhâv e cuant a cûr benòn. // Patiss la buère e il çhald; mi maravèi / Se m’intopi ta-i trisçh, simpri nemìs; / Prest me la çhapi e prest la dismentèi. // Disgraziàd in amòr, ma cu-i amìs / Plen di fortune; risolùd, s’ ‘ vuèi; / Pront a murî pa-l gno zentìl Paìs.
Cussì si presente Pieri Bonini, preseât inteletuâl, patriot, garibaldin, insegnant e leterât, nassût a Palme e muart a Udin, citât li che al è stât ancje conseîr comunâl par plui di vincj agns. Il circul culturâl di Palme al à volût onorâ chest concitadin cuntun studi a plui mans (Daniela Galeazzi, Maria Renata Sasso, Paolo Bonini e Alessandro Bearzotti), rigorôs dal pont di viste filologjic, ric di notiziis su la vite e la opere dal autôr, ma ancje sul clime politic, sociâl, culturâl de ete che al à vivût, vâl a dî la conclusion dal Risorziment e il consolidâsi dal ream di Italie. La biografie, i coments critics, la introduzion e lis didascaliis des imagjins a son ducj par talian. Ma lis oparis di Bonini ripuartadis a son dutis (o scuasi) par furlan. Produzion svariade: viers matarans, di ocasion, poesiis romantichis, decjadentis e patriotichis, satiris anticlericâls. E traduzions in furlan di tocs di Carducci, Leopardi, Zanella,  Foscolo, Dante, Boccaccio, Longfellow. E ancje autors dialetâi tant che Fucini, Porta, Sarfatti, Trilussa e Belli (doi sunets, ma, pe veretât, un al è apocrif, nol è di Belli; chel altri al è in version ‘censurade’). Par ogni poesie, in plui de traduzion par talian, Bearzotti al zonte une descrizion de struture metriche e une piçule analisi critiche. Un biel lavôr, che nus fâs cognossi un autôr jenfri i prins che a àn scomençât a pensâ a un rinovament de poesie furlane. ❚
✒ Laurin Zuan Nardin

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +