Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

MAI ✤ 2020

Redazion

.

MaiPRIME PAGJINE L’EDITORIÂL. La euroregjon asintomatiche. Ce che nus disin i efiets de pandemie in Friûl / (L)INT AUTONOMISTE. Scuvierzìn daurman la nestre vacine / PAGJINE 2 – Federico Morocutti e la sô Radio Tausia / Cuarantene, timp di passion(s) / UNE FURLANE A ROME. La lezion antivirus Brusaferro / UN FURLAN A MILAN. A cjace di bufulis sui social / PAGJINE 3 – E jere une volte la Regjon Speciâl / PAGJINE 4 – FEMINIS FURLANIS FUARTIS. Elena Fabiani, la ultramaratonete che e sfide i limits corint par 24 oris | Elena Fabian. Il profîl / PAGJINE 5 PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. LA STORIE – La bataie di Bant di Morsan / PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. I PROTAGONISCJ – La ultime vitorie dai difensôrs de nestre tiere / PAGJINE 6 La cuarantene no ferme il svol de acuile / Partecipazion sintude pe iniziative social “#fûrlabandiere!” / PAGJINE 7 – Par cuant la television par furlan? Pai 32 di Mai? / Zorç Jus, l’inventôr de nestre bandiere di vuê / PAGJINE 8 FRIÛL EUROPE. La Ue e prove a salvâ la muse: ancje tai conflits, la strade europeane e je la uniche par saltâ fur de crisi dal Covid-19 / AUSTRIE. A tutele dal prossim: lis organizazions regjonâls dai vigjii dal fûc in Austrie / SLOVENIE. Gurize e Nova Gorica, la cooperazion no si ferme / PAGJINE 9 PAN E SALAM. Il re al è crot / Pal furlan la emergjence e je la indiference / Il dificil cunfin tra sigurece e dirits / PAGJINE 10 “Incuintri al doman”. Il grant sucès in rêt dal imni che al concuiste i furlans / E al larà dut ben. Dut al larà ben. O tornarìn a zuiâ e a ridi insiemi / “Artiscj F-VJ”, clamin la nestre int a fâ i spetacui a pene pussibil/ PAGJINE 11 LA TIERE E LA GREPIE. La pro
duzion furlane doc al sest puest in Italie
/ LIBRIS SIMPRI BOGNS. Varis autôrs, Glesie in Friûl, Udin, 2010 / IL FERÂL. Cuarte pontade. Autonomie come categorie spirituâl / IL STROLIC DI BETE. Mai, il mês des sagris “smart” / PAGJINE 12 – LA CUINTRISTORIE DE OCUPAZION VENEZIANE Diligite iustitiam. La vôs de Leç / CE SUCEDEVIAL IN CHÊ VOLTE TAL MONT? Biel tornant de Ongjarie //

*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture

A torzeon pal Friûl / “Der Voschank”, il spetacul des mascaris sauranis

Sara Traunero
La tradizion dal “Kheirar” e dal “Rölar” e cjape dentri dut il paîs Mascaris bielis e mascaris brutis, cun musis intaiadis intal len e cu lis liniis plui diferentis, a son lis protagonistis assoludis di une ricorence tant curiose che antighe: al è il Carnevâl di Sauris, intal dialet sauran locâl cognossût ancje tant che “Der Voschank”.L’aspiet […] lei di plui +

A torzeon pal Friûl / La maravee di scuvierzi il Carnevâl rosean

Diego Navarria
Cuatri amîs inmagâts de origjinalitât di lenghe, musiche e bai dal Cjanâl incjantonât jenfri lis Musis e la mont Cjanine In ce aventure che mi soi butât! Dut par lâ daûr di mê madone! Cumò, aes trê dopomisdì, achì in machine o sin in cuatri: jo, Mario Dean, 46 agns, professôr di talian tal Marinelli, […] lei di plui +

Libris simpri bogns / Emilio Nardini, “Par vivi”, Udin, 1921

Laurin Zuan Nardin
“Apene finidis di lei lis poesiis dal cont Ermes, il dotôr Cesare, fra i batimans dal public, al si ritire daùr l’uniche quinte preparade a zampe dal… palc scenic. Ma, pal bessologo, che il devi recità il brâf atôr di san Denel, Giovanin Tombe, ‘e ocòr une scene, e il dotôr Cesare la proviot cussì:…” […] lei di plui +

Interviste / Numb il cjan scjaladôr (e il so paron Thomas)

Dree Venier
Di un probleme ae çate al record in mont: interviste cun Thomas Colussa, che cul so Numb al sta pontant al record di altece lant sul Mont Blanc O vevi za intervistât Thomas Colussa, 40 agns, un pâr di agns indaûr. In chê volte al jere un “furlan a Milan” e al faseve il personal […] lei di plui +