Restyling pes palestris dal Marinelli, fnît di regolâ il cuviert al Ceconi, concludude la realizazion dai passaçs in sigurece dal gnûf terminal pai students di vie de Faula al centri studis di vie Leonardo Da Vinci, cuasi finîts i adeguaments de aule magne al Copernico. Aprofitant dal Istât, la Provincie di Udin e à dât sburt a une serie di intervents intes sedis scolastichis di Udin e dal teritori provinciâl (al Linussio di Codroip ma ancje al Marchetti di Glemone) che i permetaran ai students di vê dai spazis rinovâts e ancje gnûfs furniments intal an scolastic 2016-17.
Un impegn bande lis scuelis che l’Ent al larà indevant a mantignî coordenant la manutenzion ordenarie ma ancje lis fasis di cualchi lavôr consistent di manutenzion straordenarie intal istitût Ceconi, Zanon, Deganutti, Uccellis. Intervents che a laran indevant cun modalitâts operativis za concuardadis cui dirigjents scolastics par limitâ al minim i problemis pes scuelis. Di plui di 4 milions di euros l’impegn economic complessîf par chel che al rivuarde la capitâl furlane. “Lis scuelis superiôrs a son ‘osservadis speciâls’ de bande de Provincie di Udin – a confermin i esponents de Zonte provinciâl –. L’impegn dal Ent al è simpri stât massim par dâ ai nestris fantats aulis, laboratoris e locâi adats ae ativitât didatiche. Ogni an, cun di plui, si interessìn di definî il plan de ufierte formative metint gnûfs cors/articolazions ancje in funzion dai potenziâi disvilups de economie locâl. Ducj compits che lis nestris struturis a fasin cun responsabilitât e atenzion stant che pensâts a sostignî e fâ cressi l’avignî de nestre comunitât.”. Impegns che la Provincie e scugnarà molâ cun la sô sieradure proviodude de riforme dai Ents locâi.
E propit in riferiment al futûr coordenament des scuelis superiôrs, il president Fontanini al rimarche cemût che al sedi “inconcepibil che dut il nestri patrimoni di cognossincis e esperiencis al vegni dismantelât cul passaç aes 10 Uti dal nestri teritori. La Provincie e domande che la competence e resti in cjâf al Ent ancjemò par un an e mieç almancul, fin ae fin dal mandât aministratîf”. ❚
✒ Redazion
(L)Int Autonomiste / Autodeterminazion e dirits pai popui, uniche strade di pâs
Dree Valcic
✽✽ No podìn sigûr fâ fente che la vuere in Ucraine no dedi une serie di problemis intrigôs ancje aes fuarcis che si riclamin ae autodeterminazion dai popui e al ricognossiment dai dirits des minorancis etnichis. Prin di dut, ce che al è daûr a sucedi al è la ultime dimostrazion che chei problemis no […] lei di plui +
L'editoriâl / Macroregjons, une oportunitât di racuei
Alessandro Ambrosino - Graduate Institute, Gjinevre
Lis strategjiis macroregjonâls a son la ultime “invenzion” UE par favorî la cooperazion teritoriâl. Trê di cuatri si incrosin in Friûl Intai ultins agns, la Union Europeane si è sfuarçade in maniere vigorose di vignî dongje di plui ai citadins e – su la fonde di chest cambi di rote – e à ricognossût une […] lei di plui +
La tiere e la grepie / 2022: An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture
Adriano Del Fabro – diretôr dal bimestrâl “SoleVerde”
Par une economie blu simpri plui sostignibile Lis Nazions Unidis a àn declarât il 2022 “An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture” (Iyafa 2022), rimetint ae Fao il coordenament des ativitâts di sensibilizazion sul teme.◆ Il pes, i moluscs, i crustacis e lis alighis a son part ad implen des dietis, des ereditâts culturâls […] lei di plui +
Int di Cjargne / La sporte de spese a km zero a ‘La Polse’ di Chiara e Matteo
Marta Vezzi
Di cualchi dì al è stât screât un gnûf servizi intal spaç e ristorant di Chiara e Matteo “La Polse di Cougnes” a Zui, indulà che si pues cumò cjatâ e comprâ prodots locâi. “La idee e je nassude pal fat che za nô intal ristorant o doprìn avonde materiis primis dal teritori – e […] lei di plui +
Il numar in edicule / Jugn 2022
Dree Venier
Jugn 2022 – L’EDITORIÂL. La multiculturalitât e valorize il grant e il piçul / (L)INT AUTONOMISTE. Il pericul centralist al è tal Dna dai partîts talians / PAGJINE 2 – LA STORIE. Di Udin a Pesariis par promovi la mont e i prodots furlans / INT DI CJARGNE. Aziende Agricule Rovis Sabrina di Davài di […] lei di plui +
Austrie / La Universitât Popolâr che si indrece a dutis lis fassis di etât
Barbara Cinausero
Si Beate Gfrerer, 54 agns, che bielzà di 25 e je a cjâf de Volkshochschule (Universitât Popolâr) carinziane, e je stade nomenade “Carinziane de Zornade”. O soi stade par cinc agns in Carinzie e propit in cheste scuele o ai insegnât e o ’nt cognòs ben la organizazion. Juste in chel periodi si insaldave il […] lei di plui +