O vin domandât – tant par vê la vôs di un che al sa di ce che si fevele – a Sebastiano Crivellaro, afinadôr di formadis di malghe di alte cualitât, che al lavore fra Sauris e Fors Disore, ce che al pense de cuistion. La sô opinion e je ben clare.
“Dopo che e je jessude la notizie, ogni dì cualchidun in negozi mi domande de cuistion, al vûl sintîsi dî che i nestri formadis a restaran compagns” nus conte. “E jo no rivi a capî la reson di chest panic. Anzit, par me e pues jessi la ocasion di marcâ ancjemò miôr la diference tra prodots di cualitât e robe industriâl. Invezit che inrabiâsi, cheste e sarès la ocasion par pretindi ancjemò plui clarece su lis etichetis e spiegâ a la int che cuant che si compre e vûl fate chê piçule fadie di informâsi ben su ce che si met tal carel. Tant pai formadis talians a son i dissiplinârs: nol esist un Parmigiano fat cul lat in polvar. A pat di comprâ propit “Parmigiano” e no un “plui o mancul”. Ma chel al sta al cjâf di cui che al compre”.
“Dut câs” – al zonte – “se si à tante pôre dai mateçs de industrie, la soluzion e je facile: baste selezionâ piçui produtôrs locâi, che a lavorin piçulis cuantitâts e tu ju âs dongje e si viôt cemût che a lavorin. Che se si compre ben, di cualitât, su rapuarts di fiducie, e si jude la economie locâl o sin ducj plui contents, UE o no…”. ❚
✒ M.T.
Sindic jo mame / “La nestre int no à mai molât. Covente fâ, no lamentâsi, par saltâ fûr dal pantan”
Walter Tomada
Alessandro Marangoni: la Aclif e deventarà istituzion di riferiment pai furlans “La Assemblee dai sindics furlans e je une realtât necessarie. E cul timp e deventarà ancjemò di plui un pont di riferiment pe identitât de nestre int”. Al è sigûr di chest Alessandro Marangoni, prin citadin di Dartigne, che al crôt tant inte Aclif […] lei di plui +
(L)Int Autonomiste / Autodeterminazion e dirits pai popui, uniche strade di pâs
Dree Valcic
✽✽ No podìn sigûr fâ fente che la vuere in Ucraine no dedi une serie di problemis intrigôs ancje aes fuarcis che si riclamin ae autodeterminazion dai popui e al ricognossiment dai dirits des minorancis etnichis. Prin di dut, ce che al è daûr a sucedi al è la ultime dimostrazion che chei problemis no […] lei di plui +
L'editoriâl / Macroregjons, une oportunitât di racuei
Alessandro Ambrosino - Graduate Institute, Gjinevre
Lis strategjiis macroregjonâls a son la ultime “invenzion” UE par favorî la cooperazion teritoriâl. Trê di cuatri si incrosin in Friûl Intai ultins agns, la Union Europeane si è sfuarçade in maniere vigorose di vignî dongje di plui ai citadins e – su la fonde di chest cambi di rote – e à ricognossût une […] lei di plui +
Ricorence / Pier Pauli Pasolini om contraditori e segnâl di contradizion
Pre Toni Beline
Tal centenari de muart di Pier Pauli Pasolini o ripuartìn a tocs la tierce part dal libri scrit di Antoni Beline tal 1993 ‘Trilogjie tormentade’, che e rivuarde propit il poete di Cjasarse I. RISPIETÂ IL MISTERI DAL OMLa sience plui dificile e je la cognossince di se stes. E se al è grivi cognossi […] lei di plui +
Int di Cjargne / La sporte de spese a km zero a ‘La Polse’ di Chiara e Matteo
Marta Vezzi
Di cualchi dì al è stât screât un gnûf servizi intal spaç e ristorant di Chiara e Matteo “La Polse di Cougnes” a Zui, indulà che si pues cumò cjatâ e comprâ prodots locâi. “La idee e je nassude pal fat che za nô intal ristorant o doprìn avonde materiis primis dal teritori – e […] lei di plui +
Il numar in edicule / Jugn 2022
Dree Venier
Jugn 2022 – L’EDITORIÂL. La multiculturalitât e valorize il grant e il piçul / (L)INT AUTONOMISTE. Il pericul centralist al è tal Dna dai partîts talians / PAGJINE 2 – LA STORIE. Di Udin a Pesariis par promovi la mont e i prodots furlans / INT DI CJARGNE. Aziende Agricule Rovis Sabrina di Davài di […] lei di plui +