Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Il piçul produtôr: «Nissun panic, anzit la ocasion par marcâ miôr la nestre cualitât»

............

.O vin domandât – tant par vê la vôs di un che al sa di ce che si fevele – a Sebastiano Crivellaro, afinadôr di formadis di malghe di alte cualitât, che al lavore fra Sauris e Fors Disore, ce che al pense de cuistion. La sô opinion e je ben clare.
“Dopo che e je jessude la notizie, ogni dì cualchidun in negozi mi domande de cuistion, al vûl sintîsi dî che i nestri formadis a restaran compagns” nus conte. “E jo no rivi a capî la reson di chest panic. Anzit, par me e pues jessi la ocasion di marcâ ancjemò miôr la diference tra prodots di cualitât e robe industriâl. Invezit che inrabiâsi, cheste e sarès la ocasion par pretindi ancjemò plui clarece su lis etichetis e spiegâ a la int che cuant che si compre e vûl fate chê piçule fadie di informâsi ben su ce che si met tal carel. Tant pai formadis talians a son i dissiplinârs: nol esist un Parmigiano fat cul lat in polvar. A pat di comprâ propit “Parmigiano” e no un “plui o mancul”. Ma chel al sta al cjâf di cui che al compre”.
“Dut câs” – al zonte – “se si à tante pôre dai mateçs de industrie, la soluzion e je facile: baste selezionâ piçui produtôrs locâi, che a lavorin piçulis cuantitâts e tu ju âs dongje e si viôt cemût che a lavorin. Che se si compre ben, di cualitât, su rapuarts di fiducie, e si jude la economie locâl o sin ducj plui contents, UE o no…”. ❚
✒ M.T.

A torzeon pal Friûl / “Der Voschank”, il spetacul des mascaris sauranis

Sara Traunero
La tradizion dal “Kheirar” e dal “Rölar” e cjape dentri dut il paîs Mascaris bielis e mascaris brutis, cun musis intaiadis intal len e cu lis liniis plui diferentis, a son lis protagonistis assoludis di une ricorence tant curiose che antighe: al è il Carnevâl di Sauris, intal dialet sauran locâl cognossût ancje tant che “Der Voschank”.L’aspiet […] lei di plui +

A torzeon pal Friûl / La maravee di scuvierzi il Carnevâl rosean

Diego Navarria
Cuatri amîs inmagâts de origjinalitât di lenghe, musiche e bai dal Cjanâl incjantonât jenfri lis Musis e la mont Cjanine In ce aventure che mi soi butât! Dut par lâ daûr di mê madone! Cumò, aes trê dopomisdì, achì in machine o sin in cuatri: jo, Mario Dean, 46 agns, professôr di talian tal Marinelli, […] lei di plui +

Libris simpri bogns / Emilio Nardini, “Par vivi”, Udin, 1921

Laurin Zuan Nardin
“Apene finidis di lei lis poesiis dal cont Ermes, il dotôr Cesare, fra i batimans dal public, al si ritire daùr l’uniche quinte preparade a zampe dal… palc scenic. Ma, pal bessologo, che il devi recità il brâf atôr di san Denel, Giovanin Tombe, ‘e ocòr une scene, e il dotôr Cesare la proviot cussì:…” […] lei di plui +

Interviste / Numb il cjan scjaladôr (e il so paron Thomas)

Dree Venier
Di un probleme ae çate al record in mont: interviste cun Thomas Colussa, che cul so Numb al sta pontant al record di altece lant sul Mont Blanc O vevi za intervistât Thomas Colussa, 40 agns, un pâr di agns indaûr. In chê volte al jere un “furlan a Milan” e al faseve il personal […] lei di plui +