Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Il mussut inscuelât

Roberto Meroi

A Buie al jere une volte un mussut che al veve non Pierin. Fintremai di cuant che al jere ancjemò piçul, ducj si jerin inacuarzûts che Pierin al jere il plui sveât dai mus di chês bandis. Al veve propit i voi di inteligjent.
Une biele dì, Adrian, che al jere il so paroncin, al fasè une propueste al pari di Pierin:
“Meni, ce disaressistu tu se o provàs a domandâ ae mestre se e cjaparès a scuele to fi Pierin?”
“Vûstu menâmi pal boro? Cuant mai un mus isal lât a scuele?” al rispuindè secjât il pari.
Ma il frut al volè provâ a lâ a domandâ cheste robe ae mestre.
La mestre e jere une biele fantate a pene rivade in paîs, e la setemane di là e varès scomençât a fâ lis primis lezions aes frutinis e ai frutins dal lûc.
Cuant che e sintì la propueste di Adrian, e fo entusiaste:
“Ducj i fruts che lunis a jentraran pe prime volte in classe no savaran ni lei ni scrivi, compagn di Pierin. Inalore o scrupuli che ducj, a planc a planc, a impararan chel che jo ur insegnarai.”
◆ Cussì Pierin, cuntun biel flocut celest peât tal cuel, al fo compagnât a scuele di mame Palmire, e cuant che e sunà la campanele lui al le a sentâsi intal prin banc.
◆ Finide la prime zornade di lezion, Pierin al tornà su la culine indulà che al cjatà a spietâlu ducj chei altris mus.
“Pierin, dulà sêstu stât dute la matine? i domandà un di lôr.
“A scuele!” al rispuindè Pierin dut braurôs.
◆ “A scuele? Tu a scuele? Ma se tu sês un mus come nô e i mus no van a scuele!” a diserin ducj in côr.
Pierin al restà mortificât di chel acet e al sbassà il cjâf, ma subit al tornà a alçâlu e, cjalant in muse un par un i mus, ur disè:
“O viodarês che o impararai a lei!”
Ducj a derin une grande sbacanade e a lerin vie.
◆ La dì dopo e sucedè la stesse identiche robe.
A passarin i mês e al rivà l’Invier.
Pierin al jere stât ogni dì a scuele e al veve imparât a lei.
◆ La gnot di Nadâl, Pierin al fasè clamâ dongje ducj i mus dal borc e al tacà a lei un libri di bielis flabis furlanis.
◆ Di in chê volte, dutis lis seris i mus a van a sintî lis flabis letis dal brâf mussut Pierin. ❚

Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin

Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +