Il 52% dai citadins britanics che ai 23 di Jugn a àn partecipât al referendum par decidi se restâ o no dentri de Union Europeane al à votât par che il Ream Unît si gjavi fûr de Union. Daûr dal dât complessîf si platin però risultâts une vore diferents a seconde de comunitât teritoriâl clamade al vôt. Cussì, se in Ingletiere, in Cornualie e in Gales al à vinçût il front a pro de jessude de Union, si à votât NO in Irlande dal Nord (56%), in Scozie (62%) e a Gjibraltar (96%). Chest al à stiçât une rieste di reazions che i lôr efiets ultins a restin ancjemò ducj di capî. Un dai fronts plui cjalts al è propit chel de tignude dal Ream Unît cussì cemût che lu cognossìn.
Nancje une setemane dopo dal vôt, la prime ministre scozese Nicola Sturgeon (SNP) si è cjatade cul president de Comission Europeane, Juncker, cun chel dal Parlament Schulz, e cui rapresentants dai grups principâl de assemblee par manifestâ la intenzion de Scozie di restâ dentri de Union e par resonâ su cemût rivâ al obietîf. Par cumò nissun di lôr al à mostrât disponibilitât a sostignî il percors di separazion de Scozie dal Ream Unît, massime par vie des pressions fatis dal president francês Hollande e dal prin ministri spagnûl Rajoy, spaurîts dal efiet che l’esempli scozês al podarès vê par Catalogne e Corsiche. A vuê, la ipotesi e je chê di un gnûf referendum su la indipendence in Scozie, ma la sô organizazion e dipendarà une vore dai gnûfs ecuilibris politics daûr a definîsi.
Inmò plui ingredeade la situazion in Irlande dal Nord là che la jessude de UE e invertìs il procès di svicinament sociâl, economic e politic in vore tra la part meridionâl e chê setentrionâl de isule e e torne a jevâ lis tensions. A front di une maiorance a pro de Union Europeane e dal pericul che si torni a militarizâ il confin tra Nord e Sud, i rapresentants dal Sinn Féin a àn proponût di zovâsi de pussibilitât di un referendum su la riunificazion de isule proviodude dai acuardis di pâs dal 1998. Une propueste boçade dibot de segretarie di stât pe Irlande dal Nord, Theresa Villiers, che e à palesât cussì sei la posizion dal guvier conservadôr britanic, sei de aree unioniste nordirlandese.
In Gales, là che è à vinçût il “Brexit”, pai nazionalitaris dal Plaid Cymru «il vôt al à cambiât dut ancje sul plan dai rapuarts internis», metint su la taule la pussibilitât de indipendence. Il prin ministri galês, il laburist Jones, nol concuarde, ma al è dacuardi che il risultât dal referendum al puarte a riviodi i ecuilibris dentri dal Ream. A front dal risi che il Gales al vegni trasformât intune sorte di provincie inglese, Jones al sburte par une revision dal implant statâl in sens simpri plui federâl, cun incressite dal autoguvier galês.
Gjibraltar. Fabian Picardo, ministri in cjâf di Gjibraltar, al domande un regjim separât di adesion ae UE pal so teritori, che al vûl restâ intal Ream Unît ma cence isolâsi dal rest de Europe. Une ipotesi une vore dificile di meti in vore. ❚
✒ Carli Pup
Sindic jo mame / “La nestre int no à mai molât. Covente fâ, no lamentâsi, par saltâ fûr dal pantan”
Walter Tomada
Alessandro Marangoni: la Aclif e deventarà istituzion di riferiment pai furlans “La Assemblee dai sindics furlans e je une realtât necessarie. E cul timp e deventarà ancjemò di plui un pont di riferiment pe identitât de nestre int”. Al è sigûr di chest Alessandro Marangoni, prin citadin di Dartigne, che al crôt tant inte Aclif […] lei di plui +
(L)Int Autonomiste / Autodeterminazion e dirits pai popui, uniche strade di pâs
Dree Valcic
✽✽ No podìn sigûr fâ fente che la vuere in Ucraine no dedi une serie di problemis intrigôs ancje aes fuarcis che si riclamin ae autodeterminazion dai popui e al ricognossiment dai dirits des minorancis etnichis. Prin di dut, ce che al è daûr a sucedi al è la ultime dimostrazion che chei problemis no […] lei di plui +
L'editoriâl / Macroregjons, une oportunitât di racuei
Alessandro Ambrosino - Graduate Institute, Gjinevre
Lis strategjiis macroregjonâls a son la ultime “invenzion” UE par favorî la cooperazion teritoriâl. Trê di cuatri si incrosin in Friûl Intai ultins agns, la Union Europeane si è sfuarçade in maniere vigorose di vignî dongje di plui ai citadins e – su la fonde di chest cambi di rote – e à ricognossût une […] lei di plui +
Ricorence / Pier Pauli Pasolini om contraditori e segnâl di contradizion
Pre Toni Beline
Tal centenari de muart di Pier Pauli Pasolini o ripuartìn a tocs la tierce part dal libri scrit di Antoni Beline tal 1993 ‘Trilogjie tormentade’, che e rivuarde propit il poete di Cjasarse I. RISPIETÂ IL MISTERI DAL OMLa sience plui dificile e je la cognossince di se stes. E se al è grivi cognossi […] lei di plui +
Int di Cjargne / La sporte de spese a km zero a ‘La Polse’ di Chiara e Matteo
Marta Vezzi
Di cualchi dì al è stât screât un gnûf servizi intal spaç e ristorant di Chiara e Matteo “La Polse di Cougnes” a Zui, indulà che si pues cumò cjatâ e comprâ prodots locâi. “La idee e je nassude pal fat che za nô intal ristorant o doprìn avonde materiis primis dal teritori – e […] lei di plui +
Il numar in edicule / Jugn 2022
Dree Venier
Jugn 2022 – L’EDITORIÂL. La multiculturalitât e valorize il grant e il piçul / (L)INT AUTONOMISTE. Il pericul centralist al è tal Dna dai partîts talians / PAGJINE 2 – LA STORIE. Di Udin a Pesariis par promovi la mont e i prodots furlans / INT DI CJARGNE. Aziende Agricule Rovis Sabrina di Davài di […] lei di plui +