Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

I efiets de Brexit su lis nazionalitâts dal Ream Unît

............

Il 52% dai citadins britanics che ai 23 di Jugn a àn partecipât al referendum par decidi se restâ o no dentri de Union Europeane al à votât par che il Ream Unît si gjavi fûr de Union. Daûr dal dât complessîf si platin però risultâts une vore diferents a seconde de comunitât teritoriâl clamade al vôt. Cussì, se in Ingletiere, in Cornualie e in Gales al à vinçût il front a pro de jessude de Union, si à votât NO in Irlande dal Nord (56%), in Scozie (62%) e a Gjibraltar (96%). Chest al à stiçât une rieste di reazions che i lôr efiets ultins a restin ancjemò ducj di capî. Un dai fronts plui cjalts al è propit chel de tignude dal Ream Unît cussì cemût che lu cognossìn.
Nancje une setemane dopo dal vôt, la prime ministre scozese Nicola Sturgeon (SNP) si è cjatade cul president de Comission Europeane, Juncker, cun chel dal Parlament Schulz, e cui rapresentants dai grups principâl de assemblee par manifestâ la intenzion de Scozie di restâ dentri de Union e par resonâ su cemût rivâ al obietîf. Par cumò nissun di lôr al à mostrât disponibilitât a sostignî il percors di separazion de Scozie dal Ream Unît, massime par vie des pressions fatis dal president francês Hollande e dal prin ministri spagnûl Rajoy, spaurîts dal efiet che l’esempli scozês al podarès vê par Catalogne e Corsiche. A vuê, la ipotesi e je chê di un gnûf referendum su la indipendence in Scozie, ma la sô organizazion e dipendarà une vore dai gnûfs ecuilibris politics daûr a definîsi.
Inmò plui ingredeade la situazion in Irlande dal Nord là che la jessude de UE e invertìs il procès di svicinament sociâl, economic e politic in vore tra la part meridionâl e chê setentrionâl de isule e e torne a jevâ lis tensions. A front di une maiorance a pro de Union Europeane e dal pericul che si torni a militarizâ il confin tra Nord e Sud, i rapresentants dal Sinn Féin a àn proponût di zovâsi de pussibilitât di un referendum su la riunificazion de isule proviodude dai acuardis di pâs dal 1998. Une propueste boçade dibot de segretarie di stât pe Irlande dal Nord, Theresa Villiers, che e à palesât cussì sei la posizion dal guvier conservadôr britanic, sei de aree unioniste nordirlandese.
In Gales, là che è à vinçût il “Brexit”, pai nazionalitaris dal Plaid Cymru «il vôt al à cambiât dut ancje sul plan dai rapuarts internis», metint su la taule la pussibilitât de indipendence. Il prin ministri galês, il laburist Jones, nol concuarde, ma al è dacuardi che il risultât dal referendum al puarte a riviodi i ecuilibris dentri dal Ream. A front dal risi che il Gales al vegni trasformât intune sorte di provincie inglese, Jones al sburte par une revision dal implant statâl in sens simpri plui federâl, cun incressite dal autoguvier galês.
Gjibraltar. Fabian Picardo, ministri in cjâf di Gjibraltar, al domande un regjim separât di adesion ae UE pal so teritori, che al vûl restâ intal Ream Unît ma cence isolâsi dal rest de Europe. Une ipotesi une vore dificile di meti in vore. ❚
✒ Carli Pup

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +