Cualchi volte nus capite di no savê cemût pronunciâ ben une peraule intune lenghe foreste, o sintìn par television une pronuncie che no nus sune tant juste. La soluzion si cjatile su la rêt cuntun gnûf social network che si clame Forvo (http://it.forvo.com/), dulà che si cjatin plui di un milion di pronunciis par 268 lenghis. Lis pronunciis a vegnin dai utents regjistrâts che a puedin zontâ ancje lis peraulis che no son (al è propite specificât che ancje lis brutis peraulis a mertin un puestut). E la robe plui interessante e je che cuant che un si regjistre al met ancje di dulà che al è, cussì di permet di confrontâ i acents dai puescj. Chest po al è ancjemò plui interessant par une lenghe come il furlan, dulà che si cjatin un grum di acents diviers, un plui biel di chel altri.
UNE MAN PAR CAPÎ LA CUESTION DE GRAFIE_ Chest servizi e je une buine dimostrazion pratiche pai sostegnidôrs de grafie standard furlane. Tal sît e je presinte, par esempli, la peraule “cjase” scrite te grafie juste, e a son za dos pronunciis: chê dal Friûl centrâl cu la prepalatâl (par capîsi, plui o mancul “chiase”) e une dal Friûl orientâl cun la “c” dolce e la letare “a” finâl (“ciasa”). Duncje, pur devant di une peraule cuntune grafie comun si à di pronunciâ daûr de proprie variante.
La sezion pal furlan par dî la veretât e je par cumò avonde puare, ma sperìn che cul timp si slargjedi. Nô il nestri piçul contribût (centrâl e orientâl) lu vin dât!
________________________________________________
________________________________________________
I DÂTS DI «FORVO»
*dâts a Lui 2011
_____________________________________
LA TOP TEN DES LENGHIS PLUI “PRONUNCIADIS”
1 Inglês 116.143 pronuncis
2 Portoghês 107.181
3 Rus 92.581
4 Todesc 63.508
5 Talian 61.269
6 Francês 56.930
7 Spagnûl 54.730
8 Arab 50.655
9 Cec 40.143
10 Svedês 29.198
_____________________________________
Cussì lis lenghis di minorance Europeanis
Catalan 7.800
Ocitan 3.387
Asturian 2.111
Galês 1.267
Breton 1.010
Basc 940
Scozês 480
_____________________________________
Minorancis talianis
Sart 98
Furlan 28
_____________________________________
…e i dialets talians
Lombart 2.314
Napoletan 804
Venezian 205
_____________________________________
Dree Venier
Andrea Decorte
Sindic jo mame / “La nestre int no à mai molât. Covente fâ, no lamentâsi, par saltâ fûr dal pantan”
Walter Tomada
Alessandro Marangoni: la Aclif e deventarà istituzion di riferiment pai furlans “La Assemblee dai sindics furlans e je une realtât necessarie. E cul timp e deventarà ancjemò di plui un pont di riferiment pe identitât de nestre int”. Al è sigûr di chest Alessandro Marangoni, prin citadin di Dartigne, che al crôt tant inte Aclif […] lei di plui +
(L)Int Autonomiste / Autodeterminazion e dirits pai popui, uniche strade di pâs
Dree Valcic
✽✽ No podìn sigûr fâ fente che la vuere in Ucraine no dedi une serie di problemis intrigôs ancje aes fuarcis che si riclamin ae autodeterminazion dai popui e al ricognossiment dai dirits des minorancis etnichis. Prin di dut, ce che al è daûr a sucedi al è la ultime dimostrazion che chei problemis no […] lei di plui +
L'editoriâl / Macroregjons, une oportunitât di racuei
Alessandro Ambrosino - Graduate Institute, Gjinevre
Lis strategjiis macroregjonâls a son la ultime “invenzion” UE par favorî la cooperazion teritoriâl. Trê di cuatri si incrosin in Friûl Intai ultins agns, la Union Europeane si è sfuarçade in maniere vigorose di vignî dongje di plui ai citadins e – su la fonde di chest cambi di rote – e à ricognossût une […] lei di plui +
Ricorence / Pier Pauli Pasolini om contraditori e segnâl di contradizion
Pre Toni Beline
Tal centenari de muart di Pier Pauli Pasolini o ripuartìn a tocs la tierce part dal libri scrit di Antoni Beline tal 1993 ‘Trilogjie tormentade’, che e rivuarde propit il poete di Cjasarse I. RISPIETÂ IL MISTERI DAL OMLa sience plui dificile e je la cognossince di se stes. E se al è grivi cognossi […] lei di plui +
Int di Cjargne / La sporte de spese a km zero a ‘La Polse’ di Chiara e Matteo
Marta Vezzi
Di cualchi dì al è stât screât un gnûf servizi intal spaç e ristorant di Chiara e Matteo “La Polse di Cougnes” a Zui, indulà che si pues cumò cjatâ e comprâ prodots locâi. “La idee e je nassude pal fat che za nô intal ristorant o doprìn avonde materiis primis dal teritori – e […] lei di plui +
Il numar in edicule / Jugn 2022
Dree Venier
Jugn 2022 – L’EDITORIÂL. La multiculturalitât e valorize il grant e il piçul / (L)INT AUTONOMISTE. Il pericul centralist al è tal Dna dai partîts talians / PAGJINE 2 – LA STORIE. Di Udin a Pesariis par promovi la mont e i prodots furlans / INT DI CJARGNE. Aziende Agricule Rovis Sabrina di Davài di […] lei di plui +