Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Catalogne, a vincin i indipendentiscj

Marco Stolfo

La maiorance assolude dai vôts pai partîts a pro de indipendence, la incressite dal numar totâl dai seçs di chestis fuarcis tal Parlament, la redifinizion de gjeografie politiche dal front unionist e tancj eletôrs che a àn vût miôr – o che a àn scugnût – fâ di mancul di lâ a votâ. A son chescj, in struc, i risultâts des elezions “autonomichis” in Catalogne dai 14 di Fevrâr stâts. Il vôt pal parlament “regjonâl” al à confermât la complessitât de situazion, che salacor e je stade ancje complicade de pandemie.
Al merete ricuardât che a jerin elezions anticipadis, convocadis dopo de inabilitazion e de destituzion, ae fin di Setembar dal 2020, dal president de Generalitat, Quim Torra, de bande dal Tribunal Supremo, e che la plui part dai partîts – fale i socialiscj dal PSC/PSOE –  a vevin domandât di fâlis plui indenant propit par che no fossin interferencis cu lis misuris in vore anti-Covid, ma la magjistrature ae fin e à imponût la domenie di Sant Valantin.
◆ A pet des elezions dal 2017, che a vevin vût il record di partecipazion, cuntune afluence dal 79%, in cheste ocasion si son pierdûts sù par jù un milion e mieç di vôts. Par sigûr – dongje di altris motivazions – il stât di emergjence e la pôre dal infet a àn tignût a cjase cetancj di lôr. Cundut achel, se si fâs un confront cu la afluence des elezions “autonomichis”  dai 12 di Lui in Galizie (48,97%) e inte Comunitât Autonome Basche (50,78%), il dât de Catalogne (53,54%) al è plui alt. In tiermins assolûts, cu la ecezion dai partîts che si presentavin pe prime volte o che lu fasevin pe prime volte di bessôi, nissune liste e à vuadagnât masse vôts. Il PSC-PSOE, che al pontave a stravinci, al è deventât il prin partît (cul 23%) cjapant dome 652.858 vôts, o ben dome 44mil consens in plui di chei otignûts intal 2017 cuant che si vevin fermâts al 13,88%. Cui che al à par sigûr pierdût a son i partîts “storics” de diestre spagnoliste: i “civics” Ciutadanos (C’s), che tal 2017 a jerin il prin partît cuntun milion e 200 mil vôts, a sbrissin indaûr a cuote 157 mil, e il Partido Popular (PP), za avonde debil, al è passât di sù par jù 185 mil vôts a cuote 109.067. Une part di chei vôts ju àn cjapâts in neofranchiscj di Vox (217.883) che a jentrin pe prime volte tal Parlament e a son la seconde fuarce  unioniste.
◆ Ai indipendentiscj progressiscj de Çampe Republicane (ERC) ur son lâts 603.607 vôts, passe 300 mil di mancul dal 2017, ancje se in tiermins percentuâls e di seçs la lôr fuarce no je mudade e anzit cumò a son il partît plui votât tra chei a pro de autodeterminazion. Cun di fat, i centriscj di Junts dal ex president Carles Puigdemont a àn vût 568.002 vôts (380 mil di mancul dal 2017) e une part dai lôr consens (sù par jù 77 mil) a son passâts ae liste dal PdeCat, che però no à rivât a cjapâ nancje un puest tal Parlament. La CUP (çampe anticapitaliste indipendentiste) e à plui o mancul confermât i vôts des elezions passadis (189.087), vuadagnant in percentuâl e in seçs, intant che le afiliazion catalane di Podemos (ECP) e à pierdût plui di un tierç dai vôts (di 325 mil a 195 mil), ma e à tignût bot.
◆ Daûr de distribuzion dai 135 seçs, là che la maiorance e je di 68, a son i numars par un guvier indipendentist e progressist poiât di ERC (33), Junts (32) e CUP (9) – simpri che a rivin a metisi dacuardi – che al podarès zovâsi eventualmentri ancje dai vôts di ECP (8), fuarce no indipendentiste ma a pro de amnistie pai “presos politics” e di un referendum concuardât cun Madrid. ❚

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +