«Ancje i fruts piçui a san che alc di bon si pues imparâ di ducj. Tra cheste veretât e la mitizazion di cualchi popul, che e je stade fate inte culture ocidentâl, come par esempli i grêcs, i judeus, i romans, i todescs, e v.i. al è un biel salt. Plui di cualchi volte il mût di pensâ dai oms al è falât. Une des falopis plui grandis e je chê di scugnî vê dai superoms, dai erois. Cuant che no ‘nd è, alore si scuen inventâju. Al è un mût di pensâ che al nas intai fruts che, di pitinins, a viodin il pari e la mari tant che doi dius. Lis religjons, lis nazions e cumò la publicitât a àn savût doprâ une vore ben cheste bisugne di erois de int».
Cussì al scomence il saç numar sîs dal volum di Franc Fari Il cjâf dai furlans, editât une prime volte intal 2000 e tornât a burî fûr intal 2005, cu la zonte di doi gnûfs saçs (editôr Kappa Vu). Il titul di chest saç al è Sino noaltris furlans la miôr int dal mont? E il sot-titul dal prin paragraf al rispuint a la domande: «Braure furlane? Sì, ma dome par nô e cidine!»
Mi pâr che a sedin vonde chescj riferiments par vê une idee dal spessôr sientific di chest libri. «Al sarès un libri fondamentâl in cualsisei lenghe che al fos scrit (parfin par talian)». Cussì si lei inte prefazion di Sergio Cecotti. A son cutuardis saçs, plui une jentrade e une interviste. Il teme che al fâs di fîl condutôr al è costituît di une sience zovine, di avanguardie, la neurolinguistiche, che e à par assum di spiegâ il compuartament culturâl dai popui e lis diferencis jenfri lis culturis e lis lenghis. E chest su la fonde di studis sistematics di biologjie e di neurologjie.
Peraulonis? Lengaç masse specific, che al intimidis il letôr? Propit no! Anzi: il lengaç al è une vore semplic, a la puartade di dutis lis inteligencis. L’autôr al à vût dit che il nivel medi che al veve in ment lui pal so letôr al jere chel di une classe seconde mezane. Tredis agns! E cun di fat il libri si lu lei cence nissun fastidi, cence nissune fature, cuasi dusinte pagjinis che a corin vie lizeris. E plui di une volte, leint, al ven di pensâ che sì, chê robe li ancje jo le vevi pensade cualchi volte e chê altre robe li…e je propi cussì, ce maniere aio fat a no pensâi prime?
Baste lei cualchi titul dai cjapitui:
-Parcè i popui fevelino plui lenghis e no une sole? E subit ducj o pensìn al episodi de tor di Babêl intal libri de Gjenesi.
-Cemût tirâ sù fruts che a fevelin ben tantis lenghis? E i furlans a àn za biel pront un teren bilengâl, cence nissune spese… e pensâ che par tant timp lu àn butât vie!
-Cais e foncs tai rituâi religjôs dai prins cristians di Aquilee. E vele la nestre storie che e ven fûr, cui mosaics de basiliche mari, une ricjece che no cognossarìn mai vonde.
E fermìnsi culì.
Laurin Zuan Nardin
(L)Int Autonomiste / Autodeterminazion e dirits pai popui, uniche strade di pâs
Dree Valcic
✽✽ No podìn sigûr fâ fente che la vuere in Ucraine no dedi une serie di problemis intrigôs ancje aes fuarcis che si riclamin ae autodeterminazion dai popui e al ricognossiment dai dirits des minorancis etnichis. Prin di dut, ce che al è daûr a sucedi al è la ultime dimostrazion che chei problemis no […] lei di plui +
L'editoriâl / Macroregjons, une oportunitât di racuei
Alessandro Ambrosino - Graduate Institute, Gjinevre
Lis strategjiis macroregjonâls a son la ultime “invenzion” UE par favorî la cooperazion teritoriâl. Trê di cuatri si incrosin in Friûl Intai ultins agns, la Union Europeane si è sfuarçade in maniere vigorose di vignî dongje di plui ai citadins e – su la fonde di chest cambi di rote – e à ricognossût une […] lei di plui +
La tiere e la grepie / 2022: An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture
Adriano Del Fabro – diretôr dal bimestrâl “SoleVerde”
Par une economie blu simpri plui sostignibile Lis Nazions Unidis a àn declarât il 2022 “An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture” (Iyafa 2022), rimetint ae Fao il coordenament des ativitâts di sensibilizazion sul teme.◆ Il pes, i moluscs, i crustacis e lis alighis a son part ad implen des dietis, des ereditâts culturâls […] lei di plui +
Int di Cjargne / La sporte de spese a km zero a ‘La Polse’ di Chiara e Matteo
Marta Vezzi
Di cualchi dì al è stât screât un gnûf servizi intal spaç e ristorant di Chiara e Matteo “La Polse di Cougnes” a Zui, indulà che si pues cumò cjatâ e comprâ prodots locâi. “La idee e je nassude pal fat che za nô intal ristorant o doprìn avonde materiis primis dal teritori – e […] lei di plui +
Il numar in edicule / Jugn 2022
Dree Venier
Jugn 2022 – L’EDITORIÂL. La multiculturalitât e valorize il grant e il piçul / (L)INT AUTONOMISTE. Il pericul centralist al è tal Dna dai partîts talians / PAGJINE 2 – LA STORIE. Di Udin a Pesariis par promovi la mont e i prodots furlans / INT DI CJARGNE. Aziende Agricule Rovis Sabrina di Davài di […] lei di plui +
Austrie / La Universitât Popolâr che si indrece a dutis lis fassis di etât
Barbara Cinausero
Si Beate Gfrerer, 54 agns, che bielzà di 25 e je a cjâf de Volkshochschule (Universitât Popolâr) carinziane, e je stade nomenade “Carinziane de Zornade”. O soi stade par cinc agns in Carinzie e propit in cheste scuele o ai insegnât e o ’nt cognòs ben la organizazion. Juste in chel periodi si insaldave il […] lei di plui +