Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

COMENCÂTS PAR FURLAN. “Il Mestri e Margarite” di Michail Bulgakov

............

(Traduzion di Raffaele Serafini)
CJAPITUL PRIN.
Mai fevelâ cun chei che no si cognòs.
Inte ore di cjalt imbrunî de Vierte, a comparirin li des aghis Patriarše doi citadins. Il prin – su la cuarantine, cuntun complet grîs estîf – al jere di stature basse, scûr di cjavei, ben passût, coçon; al tignive in man une cjapielute dignitose, e la sô muse, radade cun cure, e jere ornade di un pâr di ocjai grandonons cuntune montadure nere di cuar. Il secont – un zovenot spalât, cui cjavei rossits a çufs sbarlufîts e une barete a cuadris butade su la cadope – al veve intor une cjamese scozese, braghessis blancjis e fruçadis e un pâr di mocassins neris.
Il prin altri nol jere che Michail Aleksandrovič Berlioz, diretôr di une riviste leterarie e president de direzion di une des plui innomenadis associazions leteraris di Mosche, clamade in struc MASSOLIT; il so zovin acompagnadôr al jere il poete Ivan Nikolaevič Ponyrëv, che al scriveve sot dal pseudonim Bezdomnyj.
Rivâts te ombrene dai teis che a scomençavin in chel periodi a sverdeâ, i scritôrs come prime robe a spessearin a lâ viers di un barachin piturât cun colôrs vivarôs, che al veve scrit parsore «Bire e bibitis».
Ma al conven marcâ la prime strambarie di chê spaventose serade di Mai. No dome li dal barachin, ma in dut il viâl, parêl ae strade Malaja Bronnaja, no jere anime vive. Intune ore dulà che al someave no si rivàs adore a cjatâ la fuarce di tirâ flât, cul soreli, che al veve sbrovât Mosche, che al leve a infondâsi subit daûr dal viâl Sadovoe intune fumatute secje, nissun al jere vignût sot la ombrene dai teis, nissun al jere sintât suntune bancjute, desert al jere il viâl. ❚
✒ par cure di Raffaele Serafini & Dree Venier

A torzeon pal Friûl / “Der Voschank”, il spetacul des mascaris sauranis

Sara Traunero
La tradizion dal “Kheirar” e dal “Rölar” e cjape dentri dut il paîs Mascaris bielis e mascaris brutis, cun musis intaiadis intal len e cu lis liniis plui diferentis, a son lis protagonistis assoludis di une ricorence tant curiose che antighe: al è il Carnevâl di Sauris, intal dialet sauran locâl cognossût ancje tant che “Der Voschank”.L’aspiet […] lei di plui +

A torzeon pal Friûl / La maravee di scuvierzi il Carnevâl rosean

Diego Navarria
Cuatri amîs inmagâts de origjinalitât di lenghe, musiche e bai dal Cjanâl incjantonât jenfri lis Musis e la mont Cjanine In ce aventure che mi soi butât! Dut par lâ daûr di mê madone! Cumò, aes trê dopomisdì, achì in machine o sin in cuatri: jo, Mario Dean, 46 agns, professôr di talian tal Marinelli, […] lei di plui +

Libris simpri bogns / Emilio Nardini, “Par vivi”, Udin, 1921

Laurin Zuan Nardin
“Apene finidis di lei lis poesiis dal cont Ermes, il dotôr Cesare, fra i batimans dal public, al si ritire daùr l’uniche quinte preparade a zampe dal… palc scenic. Ma, pal bessologo, che il devi recità il brâf atôr di san Denel, Giovanin Tombe, ‘e ocòr une scene, e il dotôr Cesare la proviot cussì:…” […] lei di plui +

Interviste / Numb il cjan scjaladôr (e il so paron Thomas)

Dree Venier
Di un probleme ae çate al record in mont: interviste cun Thomas Colussa, che cul so Numb al sta pontant al record di altece lant sul Mont Blanc O vevi za intervistât Thomas Colussa, 40 agns, un pâr di agns indaûr. In chê volte al jere un “furlan a Milan” e al faseve il personal […] lei di plui +