Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

COMENCÂTS PAR FURLAN. “Il Mestri e Margarite” di Michail Bulgakov

............

(Traduzion di Raffaele Serafini)
CJAPITUL PRIN.
Mai fevelâ cun chei che no si cognòs.
Inte ore di cjalt imbrunî de Vierte, a comparirin li des aghis Patriarše doi citadins. Il prin – su la cuarantine, cuntun complet grîs estîf – al jere di stature basse, scûr di cjavei, ben passût, coçon; al tignive in man une cjapielute dignitose, e la sô muse, radade cun cure, e jere ornade di un pâr di ocjai grandonons cuntune montadure nere di cuar. Il secont – un zovenot spalât, cui cjavei rossits a çufs sbarlufîts e une barete a cuadris butade su la cadope – al veve intor une cjamese scozese, braghessis blancjis e fruçadis e un pâr di mocassins neris.
Il prin altri nol jere che Michail Aleksandrovič Berlioz, diretôr di une riviste leterarie e president de direzion di une des plui innomenadis associazions leteraris di Mosche, clamade in struc MASSOLIT; il so zovin acompagnadôr al jere il poete Ivan Nikolaevič Ponyrëv, che al scriveve sot dal pseudonim Bezdomnyj.
Rivâts te ombrene dai teis che a scomençavin in chel periodi a sverdeâ, i scritôrs come prime robe a spessearin a lâ viers di un barachin piturât cun colôrs vivarôs, che al veve scrit parsore «Bire e bibitis».
Ma al conven marcâ la prime strambarie di chê spaventose serade di Mai. No dome li dal barachin, ma in dut il viâl, parêl ae strade Malaja Bronnaja, no jere anime vive. Intune ore dulà che al someave no si rivàs adore a cjatâ la fuarce di tirâ flât, cul soreli, che al veve sbrovât Mosche, che al leve a infondâsi subit daûr dal viâl Sadovoe intune fumatute secje, nissun al jere vignût sot la ombrene dai teis, nissun al jere sintât suntune bancjute, desert al jere il viâl. ❚
✒ par cure di Raffaele Serafini & Dree Venier

Stin dongje ae Patrie

Redazion
La seconde edizion de manifestazion “Stin dongje ae Patrie” e rapresente un moment di incuintri e di solidarietât cul mensîl “La Patrie dal Friûl”, gjornâl scrit fûr par fûr in lenghe furlane fintremai dal lontan 1946. Inte serade, che e sarà presentade dal diretôr Walter Tomada e di Serena Fogolini, si daran la volte musiciscj, […] lei di plui +