Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

CJARGNE. Curçuvint: “cirint radîs” Il gust di stâ une dade in compagnie

............

“Cirint radîs”, la serade di culture metude adun dal Circul Culturâl ‘La Dalbide’ in colaborazion cu la associazion AFDS di Çurçuvint e cul comun, chest an e je stade dedicade ae presentazion dal libri di Pre Rizieri De Tina “Robis di chest e di chel altri mont. Robis di cumò, robis di une volte, robis di simpri”.
“O ringraci ducj chei che a àn lavorât pal libri”, al conte il plevan di Nimis. “Cuant che o voi a puartâ la cragne a cjase mê (puartâ la cragne parcè che un predi al è une disgracie: prime al bisugne paiâ il seminari e dopo al bisugne lavâi e sopressâi par dute la vite), o voi tal cimitieri e propit li al è nassût il gno libri. Par dî il vêr, cuant che o fasevi di barbe aes mês gneçutis o vevi tacât cun lôr parcè che o soi convint che il cimitieri al è la biblioteche dal paîs. E alore, aes mês gneçutis ur  spiegavi cui che al jere alì, ce che al faseve in vite, e vie indenant. Al è tacât cussì. Ma ce staial daûr di chest lavôr? Prime di dut, un volêsi ben a se stes e al prossim. A vûl dî volê ben ae nestre muse, aes nestris mans, e o vin di volê ben ae nestre storie cun dut ce che e à, cul pari e la mari che o vin vût, cul paîs indulà che o vivìn. Bisugne volêsi ben. Nô o sin fats di dutis chês personis che o vin cognossût massime tal imprin, a pene nassûts. O vin di volê ben a dute cheste int, al mût che nus àn tirâts sù, parcè che nus àn dât chê umanitât. Nô o sin fats di tocuts di personis. Dome cussì o rivarìn a volê ben a chei altris, parcè che a son fats come nô. E alore, o rivìn a volêur ben par chel che a son.
Di chest libri no soi jo l’autôr. Par sei sincêr, plui o deventi vecjo e plui mi plasin la vite, lis personis umanis. Fruts, scomençait adore a viodi! Ogni persone e à alc di dînus e di dânus che nissun altri al à. Par chel, us racomandi di cjalâ la vite: al è il plui biel e grant libri che i oms, cul Pari eterni, a son daûr a scrivi.
Ce che o ai scrit e je dute veretât. No mi vanti di ce che o ai scrit. No ai inventât nuie. L’autôr e je la vite. Jo o ai scrit ce che o viodevi: robis ordenariis di ogni dì. O ai viodût un grum di maravee tal presentâ la realtât. Ma vivìno tal virtuâl? E je tante bontât e amôr ator ator di nô, baste cirîle. Cirìn di fâ di cuintripês a chel bussulot che o vin in cjase che nus strucje ledan e porcarie. Cirìn di cjalâ il ben.”
E je stade une maniere di passâ une serade “in compagnie – come che al contave l’invît – lant a scuvierzi la frescjece, la bielece e la atualitât des storiis, veris, contadis dal plevan di Nimis”.
Jenfri une conte e chê altre, i zovins Cirubits a àn presentât tocs musicâi interessants, cualchidun adiriture inedit e scrit di pueste, leint cualchi scrit di pre Rizieri.
Peraulis, musiche, cjants: par un moment al è someât di jessi tornâts indaûr tal timp cuant che, come che mi conte mê none, la sere – dopo une zornade di lavôr – si cjatavisi in file denant dal fogolâr e si passave une dade in sane compagnie. ❚
✒ Marta Vezzi.

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +