Al è un piçul miracul, unic in Italie, un campionât di balon che si zuie dome tai mês estîfs, intun teritori limitât, cu la ambizion dal autoguvier. O fevelìn dal «Campionât Cjargnel», un dai motîfs di svant pai sportîfs de Cjargne, dal Cjanâl dal Fier, de Val Cjanâl, dal Sapadin e dal Glemonàs. Desenis di scuadris, centenârs di praticants e di spetatôrs cun particolaritâts unichis. Des scuadris cui zuiadôrs cuasi ducj cul stes cognon, a une specie di «azionariât popolâr» dai cjâfs di famee di un paîs, a son il spinâl di un torneu dividût in Prime, Seconde e Tierce categorie.
Dal prin campionât – 1950/’51, vinçût de Pro Tolmezzo – a vuê, il fenomen al è cressût metint in mostre cualchi particolaritât: par esempli, i centris plui popolâts a son rivâts dome da râr a cjapâ il titul massim. A vinci a son cuasi simpri i centris minôrs. I paisuts di 100-200 abitants che a crodin pardabon te lôr scuadre, tant che le amin in maniere morbose e a invistissin fonts pe lôr «creature». L’ultin deceni al à viodût il strapodê di Illegiana, Cedarchis, Real-Imponzo/Cadunea (cul stadi clamât di ducj il «Maracanà» de Cjargne), par finî cul Campagnola/Gemona, che chest an al à mancjât pal secont viaç la dispate pal scudet, dopo chê dal 2004, cuintri i paularins de Velox.
Cemût che al fasi a sorevivi un torneu di chestis dimensions, si sta un moment a dîlu: tante passion, volontariât e un minim contribût di bande dai sponsors locâi. Un torneu di 1e categorie al pues costâ 25 mil euros ad an.
Ma al è cui che se puarte fûr pontant dome sui incàs de domenie; e je ancjemò la usance dal «sagristan», cul incjariât che ti ven a domandâ bêçs. E a di chescj personaçs unics e folcloristics, no tu puedis dîur di no.
Il «Cjargnel» al è cussì sintût che i mass media locâi lu supuartin cun ce tante enfasi. L’unic difiet al è che nol ufrìs plui talents aes seriis maiôrs: i ultins Cleto Polonia e massime Maurizio Ganz, il bomber tarvisian rivât a zuiâ in Inter e Milan. Par un valit ricambi gjenerazionâl, cussì, la F.i.g.c. e à inviade la regule dai «fûr di cuote»: l’oblic di fâ zuiâ un pâr di zovins sot i vincj agns, che a àn la oportunitât di zuiâ in prime scuadre.
Dino Temil
(L)Int Autonomiste / Autodeterminazion e dirits pai popui, uniche strade di pâs
Dree Valcic
✽✽ No podìn sigûr fâ fente che la vuere in Ucraine no dedi une serie di problemis intrigôs ancje aes fuarcis che si riclamin ae autodeterminazion dai popui e al ricognossiment dai dirits des minorancis etnichis. Prin di dut, ce che al è daûr a sucedi al è la ultime dimostrazion che chei problemis no […] lei di plui +
L'editoriâl / Macroregjons, une oportunitât di racuei
Alessandro Ambrosino - Graduate Institute, Gjinevre
Lis strategjiis macroregjonâls a son la ultime “invenzion” UE par favorî la cooperazion teritoriâl. Trê di cuatri si incrosin in Friûl Intai ultins agns, la Union Europeane si è sfuarçade in maniere vigorose di vignî dongje di plui ai citadins e – su la fonde di chest cambi di rote – e à ricognossût une […] lei di plui +
La tiere e la grepie / 2022: An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture
Adriano Del Fabro – diretôr dal bimestrâl “SoleVerde”
Par une economie blu simpri plui sostignibile Lis Nazions Unidis a àn declarât il 2022 “An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture” (Iyafa 2022), rimetint ae Fao il coordenament des ativitâts di sensibilizazion sul teme.◆ Il pes, i moluscs, i crustacis e lis alighis a son part ad implen des dietis, des ereditâts culturâls […] lei di plui +
Int di Cjargne / La sporte de spese a km zero a ‘La Polse’ di Chiara e Matteo
Marta Vezzi
Di cualchi dì al è stât screât un gnûf servizi intal spaç e ristorant di Chiara e Matteo “La Polse di Cougnes” a Zui, indulà che si pues cumò cjatâ e comprâ prodots locâi. “La idee e je nassude pal fat che za nô intal ristorant o doprìn avonde materiis primis dal teritori – e […] lei di plui +
Il numar in edicule / Jugn 2022
Dree Venier
Jugn 2022 – L’EDITORIÂL. La multiculturalitât e valorize il grant e il piçul / (L)INT AUTONOMISTE. Il pericul centralist al è tal Dna dai partîts talians / PAGJINE 2 – LA STORIE. Di Udin a Pesariis par promovi la mont e i prodots furlans / INT DI CJARGNE. Aziende Agricule Rovis Sabrina di Davài di […] lei di plui +
Austrie / La Universitât Popolâr che si indrece a dutis lis fassis di etât
Barbara Cinausero
Si Beate Gfrerer, 54 agns, che bielzà di 25 e je a cjâf de Volkshochschule (Universitât Popolâr) carinziane, e je stade nomenade “Carinziane de Zornade”. O soi stade par cinc agns in Carinzie e propit in cheste scuele o ai insegnât e o ’nt cognòs ben la organizazion. Juste in chel periodi si insaldave il […] lei di plui +