Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

ATUALITÂT – INCHIESTE Ator pai Museus dal Friûl – 3 In provincie di Udin

............

Il nestri viaç culturâl ator pai museus cheste volte al capite in provincie di Udin e si ferme a cjalâ tantis realtâts. A son di fat plui di 80 chês che a inricjissin la ufierte culturâl di chest teritori e lis categoriis tematichis a son svariadis: archeologjie, art, etnografie e antropologjie, zardin ort botanic, museu mist, museu specializât, museu teritoriâl, sience e storie naturâl, sience e tecniche, storie e documentazion (www.museifriuliveneziagiulia.it). La Provincie di Udin e je daûr a perfezionâ un acuardi cui Ents e cu lis Associazions che a gjestissin chestis struturis par creâ une rêt museâl coordenade; e vignarà publicade une vuide e metût on line un portâl di pueste li che si cjataran dutis lis notiziis. Al moment, pe zone de Cjargne al esist za un portâl (www.carniamusei.org).
A UDIN_ Scomencìn di Udin, li che la part di paron le fasin i Civics Museus di Storie e Art che te lôr sede sugjestive dal Cjistiel, il monument simbul de citât, a àn svariadis sezions: il Museu Archeologjic, la Pinacoteche, la Galarie dai Disens e des Stampis, il Museu dal Risorziment, il Museu Furlan de Fotografie. Ma a Udin e je ancje la Galarie di Art Moderne, une des primis nassudis in Italie, cuntune colezion siore di oparis di artiscj innomenâts dai secui XIX e XX. 500.000 tocs di fossii, pieris, fueis, minerâi e v.i. a son tal Museu Furlan di Storie Naturâl; no stin a dismenteâ po il Museu Etnografic dal Friûl di Palaç Giacomelli, che di ca a pôcs mês al vignarà viert dal dut cun elements dai fonts «Gaetano Perusini – Lea D’Orlandi» e «Luigi e Andreina Ciceri». Al è ancje dut il patrimoni dal Museu dal Dom di Udin – dedicât al Patriarcje Bertant, sepulît li tal ‘300 – li che si viodin pituris a fresc di Vitale da Bologna, ogjets preziôs e furniments sacris. Ce dî po dal Museu Diocesan e des Galariis dal Tiepolo li dal Palaç dal Vescul: di pierdi lis oris a cjalâ i ogjets che a vegnin des glesiis dal teritori, adun cu lis plui bielis pituris dal Tiepolo.
TAL TERITORI_ Lant fûr dai confins de citât, no si sa ce sielzi e ancje il nestri elenc nol pues jessi  complet parcè che a son ancje tantis altris micro realtâts che bisugne lâ a cirîlis di pueste.
Aquilee e je une des nestris perlis storichis e li o vin il Museu Archeologjic Nazionâl che al documente siet secui di storie antighe de citât e chel Nazionâl Paleocristian te Basiliche, cun mosaics di paviments e elements architetonics dal secul IV fin al IX. Ancje Cividât al dîs la sô in chest setôr: ancje chi si cjate il Museu Archeologjic Nazionâl cun reperts di ete romane langobarde, zoiis di aur e codiçs miniâts, e il Dom il Museu Cristian cun sculturis e la famose Ara di Ratchis; te citadine ducâl ancje la racuelte di personaçs dal Presepi des Muinis Orsolinis. Tancj altris che a mertin une visite a son: la Cjase des Paveis a Bordan, il Museu de Art de Medaie a Buie, il Museu de Civiltât dal Vin a Buri, il Museu de Filande a Dignan, la Farie di Checo a Çurçuvint, il Museu Gino Tonutti a Remanzâs, il Museu des Carocis di Epoche a Vile Manin di Passarian e chel Archeologjic a Codroip, il Museu de Plêf a Davâr, il Museu dai Orlois a Pesariis, il Museu de Campagne di Russie a Poçui e chel Storic Militâr a Palme, il Museu dal Teritori a Sant Denêl, il Centri Visitis des Prealps Juliis a Resie, il Museu Civic Archeologjic «Iulium Carnicum» a Zui, il Mulin dal flec, o dal Ros a Dieç, il Museu di motos di epoche di Umberto e Flavio Nigris a Sant  Marc di Merêt di Tombe, cuntune colezion di motos e motorins dai agns ’50, ’60 e ’70. L’ultin nassût e screât tal mês di Setembar dal 2009 al è Tiere Motus a Vençon, dedicât al taramot dal 1976 (www.tieremotus.it, sît in cuatri lenghis e ancje par furlan), cun testemoneancis visivis e documentâls organizadis in 12 salis; in plui e je une sale multimediâl e tal plan tiere di Palaç Orgnani-Martina si pues ancje provâ l’efiet emotîf di une scjassade sismiche.
I ETNOGRAFICS_ La categorie dai museus etnografics e je cetant rapresentade, e chi si metin in rie i plui cognossûts: Cjase Cocèl a Feagne, Museu Cjargnel des Arts e des Tradizions Popolârs «Michele e Luigi Gortani» a Tumieç, Museu de Civiltât Contadine tal Friûl Imperiâl a Dael, Cjase Rurâl a Drencje, Cjase de Manualitât Rurâl Zeis e Ristiei a Forgjarie, Colezion Etnografiche Cemout che erim a For di Avoltri, Colezion Mario Ruttar a Grimac, Museu Etnografic a Lusevere e a Malborghet, Museu de Storie Contadine a Pagnà, Museu dal Gue a Resie, Centri Etnografic «S Haus van der Zahre» a Sauris, Racuelte Etnografiche Cjase Comini a Dartigne. Di chescj o vin fevelât cul professôr Gian Paolo Gri.
ELENA ZANUSSI

Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin

Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +