Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

AI 32 DI MAI. La regule dai cinc C

............

Onestât, sintesi, precision. Cjalant cualis che a son lis cualitâts che un bon gjornalist al varès di vê, nol maravee plui di tant che i furlans a sedin gjornaliscj brâfs e preseâts.
Chel che a insegnin ta lis scuelis par deventâ gjornaliscj, un furlan lu à bielzà dentri tal so DNA di cuant che al è nassût. Chel che chei altris a clamin «stîl gjornalistic», e che un grum di int a fadie e impare a doprâ, pal furlan al è il stîl di fevelâ di ducj i dîs.
Provait a domandâ a un furlan di contâus une robe che e je sucedude: al doprarà pôc timp, no si inventarà nuie, al sarà clâr e precîs in ducj i particolârs. Miôr dal novante par cent di chei che a firmin i articui sui gjornâi famôs o i servizis par television, no?
In font, la prime regule che ti insegnin cuant che tu fasis un cors di gjornalisim e je chê di contâ lis peraulis, e nissun al dopre lis peraulis contadis come un furlan. Che al sedi cu la vôs o cul ingjustri, se si fevele di sparagnâ nissun je pete.
In sumis: ai cors di gjornalisim, i furlans a varessin dome di insegnâ, e sigûr nuie di imparâ. A varessin dome di provâ a meti in biele forme ce che a san di bielzà, come che a àn fat chei che si son inventâts la regule dai cinc W. Le cognossêso? Tun bon articul di giornâl, e dîs la regule, si varessin di cjatâ lis rispuestis a cinc domandis cul W. Naturalmentri, la regule e je inglese e lis domandis a son par inglês: who (cui), when (cuant), what (ce), why (parcè), where (dulà). Cualchidun al zonte ancje «how» (cemût), ma la regule uficiâl no lu proviôt, no tant parcè che «how» no sedi une domande impuartante, ma secont me dome parcè che no scomence par W: e ruvinarès dute la uniformitât da la leç, e si sa che ai inglês ur plasin lis robis cuntun ciert stîl.
Ma ancje a contâle par furlan, la regule e larès ben distès, bastarès gambiâ consonant e fâle deventâ la regule dai cinc C: cui, cuant, ce, cemût, in ce puest. Tant, si sa, al furlan no i interesse pardabon il parcè da lis robis: al preferìs sta tacât a ce che al è sucedût pardabon e in concret, e no a lis opinions. O forsit, o soi jo che o ai apene gambiât la regule, parcè che ancje ai furlans ûr plâs fâ lis robis par ordin, e il «parcè» nol scomence par C.
BETE DI SPERE

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +