Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

AI 32 DI MAI. Al jere l’om di Ursule

............

Ancje se cumò o vin i Arbe Garbe e i FLK che a rinovin la nestre tradizion musicâl, no stin a dismenteâsi che la vere musiche furlane e je chê che o vin cognossût di piçui, cu lis contis e i cjants popolârs.
A mi mi son simpri restâts tal cjâf Ursule Parussule e l’Om di Buri. In principi, ju cjantavi cence stâ tant li a resonâ su lis peraulis, ma cuant che o ai tacât a cirî di capî lis lôr storiis al jere simpri alc che no mi tornave, e forsit par chel o soi simpri stade sigure che chei doi a vessin vût alc di platâ.
Tant par scomençâ, ae domande «ce fâstu su chê vît?», Ursule no da mai une rispueste clare: parcè varessie di sta suntune vît par mangjâ pan e coculis? No saressial plui comut mangjâ coculis sentade a cjase, o a la piês parsore di un cocolâr? E no stin a fevelâ de storie che e conte sul so om, che secont jê al è scugnût lâ fin in France nome par comprâ une belance, e par pesâ cui? Un che si sa bielzà trop che al pese! Ma pussibil che nissun al vendi une buine belance plui dongje di cussì? Sù po, al è clâr come il soreli che Ursule no le conte juste.
Cumò fevelìn di chel altri, l’om di Buri: une storie dolorose di violence familiâr, ancje se a cjantâle cussì, cun chê melodie ritmade, e samee une robe di ridi. La vicende e je  contade cussì, secje, cence sgherlifs, ma a cjalâ ben tu cjatis subit un particolâr suspiet: secont chel che al à scrit la cjançon, l’om di Buri al à copât sô agne «par no savê ce fâ». Une scuse che e pues lâ ben par ducj, ma no par un furlan: un furlan al cjate simpri alc ce fâ, massime se, come che o vin scuvierzût de strofe parsore, al à une cjase e un ort dulà mateâ.
Cussì, cui agns, a fuarce di scoltâ chei doi cjants e di masanâi sù, mi soi fate une mê teorie parsore di ce che al pues jessi sucedût pardabon: Ursule e sta là su chê vît par riclamâ la atenzion e par fâ viodi a ducj che e sta spietant so marît. Si è inventade une storie tant strane par meti ducj a tasê. Par vêr, Ursule e sa ben che il so om nol tornarà mai indaûr de France, parcè che in France nol è nancje mai lât. L’om di Ursule, secont me, al è stât copât dal om di Buri (che dopo al à scugnût copâ ancje sô agne, parcè che lu veve scuvierzût) e Ursule, pôc timp dopo, e je scjampade in Canadà cun lui. O soi sigure: se nome ai timps di Ursule e dal siôr di Buri a vessin vût bielzà inventât Chi l’ha visto?, cumò no staressin chi a cjantâ parsore di une storie che e sta cussì pôc in pîts.
BETE DI SPERE

Cristina Delli Santi, la siore dal pugjilât furlan

Dree Venier
Juste maridade cul tecnic Gianluca Calligaro,e je cognossude e preseade di ducjpal so lavôr te palestre di vie Marangon Galeotto fu il ring. Vê cognossût Gianluca Calligaro, tecnic preseât de Pugjilistiche Udinese che al puarte indenant la scuele dal mestri Remo Venzo, al è stât par Cristina Delli Santi la faliscje di une relazion, saldade […] lei di plui +

Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”

Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +

La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025

Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +