Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

CULTURE – CUSINE. Cuant che caprese e rîs ae greghe ti van fûr dai voi

............

Dopo vê esplorât – tai numars passâts – cualchi gnove idee pai plats unics (robant sugjeriments aes cusinis dal mont), e par une gulizion un tic diferente dal tradizionâl “cafelat cui biscots”, chest mês – par lâ indenant cuntun piçul viaç intun gustâ che al sedi un pôc difarent dal solit ma ae puartade di ducj – o frontìn il cjalt di Lui e di Avost. Che al è une robe che no va par solit masse dacuardi cu la voie di mangjâ, tant che dispès si finìs par “butâsi” su salatis e afetâts, “caprese”, persut e melon, bresaole e rucule, o il solit “risi ae greghe”.
Robis che a van benon, vêrs “evergreen”, ma che – a tirâ indenant cussì par dut l’Istât – al è di stufâsi. E alore, viodìn di proponi cualchi ricetute facile facile par inventâsi un gustâ che al sedi lizêr ma ancje sostanceôs, e che al deti un tic di sodisfazion ancje ai plui golôs. Dutis robis di parecjâ magari di sere, di meti in frigorifar par cjatâsi doman a misdì un gustâ pront, biel e saurît…
LA SALATE DI PASTE:
PAR ZUIÂ DI FANTASIE
La salate di rîs e je simpri une opzion valide, un rîs bulît cetant banâl cuinçât cun ton, pomidoros, mozarele o formadi fresc a tocuts, blave lessade, rodelis di wurstel, ulivis, maionese e vie indenant (lassant se si pues di bande chei prodots pronts che dispès a san masse di “vueli di bussulot”).
Ma la fantasie nol è dit che e vedi di fermâsi ae cuince, parcè che nuie nus improibìs di cambiâ il rîs cu la paste, cuete e disfredade sot la aghe curint. O ancje cul cous cous o cuntun altri cereâl (vuardi, pirespelte, forment), parecjâts te stesse maniere. E po dopo, dispiticâsi cui ingredients di meti dongje, e cun vueli di ulive bon par leâ dut.
Cualchi ideute svelte svelte:
– SALATE DI PASTE “AE NIZARDE”: simiotant la famose “salade a la niçoise”, cuinçâ la paste frede cun filets di sgombri (miôr se frescs e lessâts), dôs sardonuts sot sâl, pomidoro a tocuts, ûfs dûrs taiâts in cuarts, cualchi fetute di civole taiade a vêl, cualchi vuaine lessade, vueli e une biele grampe di jerbis di Provence taçadis (rosmarin, tim, basili, savôrs, salvie, e – se al plâs – un cimi di ai).
– SALATE DI PASTE “AE GREGHE”: cun cuadrei di “feta” (il formadi grêc che ormai si cjate pardut), pomidoros, cudumars a fetutis, cidulutis sutilis di civole blancje, ulivis di chês brunidis (e se si le vûl plui sostanziose, ancje cuntun tic di ton).
– COUS COUS “AE SICILIANE”: cuinçâ il cous cous frêt cun melanzanis passadis in padiele cuntun tic di ai, une spolvarade di pevaronut e cualchi sedon di passade di pomidoro (il dut di lassâ disfredâ), formadi di piore a cuadrei e une grande spolvarade di mente secje (invezit dal formadi si pues doprâ pes spade o ton fresc a dadui e a pene rosolât su pe gridele).
– FORMENT (MA ANCJE PIRESPELTE O VUARDI) “AE RUSSE”: cun verduris taiadis a cuadreluts e lessadis a vapôr (vuainis taiadis piçulis, cesarons, carotis, blave), tant che par une “salate russe”, e persut cuet a tocuts, leant dut cun maionese.
– PASTE “AE SONIA GANDHI”: intune pignate, rosolâ intun got di vueli un cimi di cevole a vêl, melanzanis a dadui e un meluç gherp a fetutis, lassâ stofâ e cuinçâ ben ben cun curry in polvar. Lassâ disfredâ e zontâ ae paste, leant cun yogurt intîr e mente secje (e semee une robe strane, ma – cerçade – e à il so parcè…)
SE INVEZIT US VA UN SECONT…
… ma no podês plui viodi i afetâts, e la fetine di cjar propit no us va:
– Il bon vecjo “ROAST BEEF A LA INGLESE”, il rost plui facil dal mont (al baste un biel toc di manç ben leât, ont e salât par fûr, e metût tal for cjaldissim, un cuart di ore par chilo di cjar, e lassât disfredâ prime di taiâlu), bon di gustâ frêt insieme a une buine salate di lidric, pomidoros e cudumars. Se si à la machine di taiâ in cjase si prepare intun moment, si ten in frigorifar il toc intîr ben sierât te pelicule, e une famee medie e pues vêlu pront par almancul dôs o trê voltis.
– UN TORTUTE ESTIVE DI CARTUFULIS e pues jessi une gran buine idee: si lessin lis cartufulis ben ben, si messedin sfracajantlis cun sotasêts a tocuts, capars sot sâl e une scjatule di ton al naturâl; si presse intune forme di plum-cake ont par dentri e si lasse disfredâ tal frigorifar. Dopo si capote sul plat, si cuvierç di maionese e si decore cun cuache fetute di cudumar sot asêt. Perfete cun cuatri fueis di lidric, servide interie in taule e fâs la sô figure…
– PAR UNE ROBE PLUI “RICERCJADE”, ma dut câs di sigûr facile, a son i “POMIDOROS A LA INTERNAZIONÂL”. Vâl a dî pomidoros di salate biei ros e madûrs, taiâts a metât par lunc e svuedâts. Si implene la buse cun ton al naturâl misturât cun maionese, e parsore si cuvierç cun ûfs dûrs taçâts, fasint metât de cupule cul blanc, e metât cul zâl taçât cuntun tic di savôrs, e une ulive nere insom. Facii facii, frescs, e il figuron al è sigûr.
Margherita Timeus

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +