Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

ATUALITÂT – INCHIESTE Ator pai Museus dal Friûl – 3 In provincie di Udin

............

Il nestri viaç culturâl ator pai museus cheste volte al capite in provincie di Udin e si ferme a cjalâ tantis realtâts. A son di fat plui di 80 chês che a inricjissin la ufierte culturâl di chest teritori e lis categoriis tematichis a son svariadis: archeologjie, art, etnografie e antropologjie, zardin ort botanic, museu mist, museu specializât, museu teritoriâl, sience e storie naturâl, sience e tecniche, storie e documentazion (www.museifriuliveneziagiulia.it). La Provincie di Udin e je daûr a perfezionâ un acuardi cui Ents e cu lis Associazions che a gjestissin chestis struturis par creâ une rêt museâl coordenade; e vignarà publicade une vuide e metût on line un portâl di pueste li che si cjataran dutis lis notiziis. Al moment, pe zone de Cjargne al esist za un portâl (www.carniamusei.org).
A UDIN_ Scomencìn di Udin, li che la part di paron le fasin i Civics Museus di Storie e Art che te lôr sede sugjestive dal Cjistiel, il monument simbul de citât, a àn svariadis sezions: il Museu Archeologjic, la Pinacoteche, la Galarie dai Disens e des Stampis, il Museu dal Risorziment, il Museu Furlan de Fotografie. Ma a Udin e je ancje la Galarie di Art Moderne, une des primis nassudis in Italie, cuntune colezion siore di oparis di artiscj innomenâts dai secui XIX e XX. 500.000 tocs di fossii, pieris, fueis, minerâi e v.i. a son tal Museu Furlan di Storie Naturâl; no stin a dismenteâ po il Museu Etnografic dal Friûl di Palaç Giacomelli, che di ca a pôcs mês al vignarà viert dal dut cun elements dai fonts «Gaetano Perusini – Lea D’Orlandi» e «Luigi e Andreina Ciceri». Al è ancje dut il patrimoni dal Museu dal Dom di Udin – dedicât al Patriarcje Bertant, sepulît li tal ‘300 – li che si viodin pituris a fresc di Vitale da Bologna, ogjets preziôs e furniments sacris. Ce dî po dal Museu Diocesan e des Galariis dal Tiepolo li dal Palaç dal Vescul: di pierdi lis oris a cjalâ i ogjets che a vegnin des glesiis dal teritori, adun cu lis plui bielis pituris dal Tiepolo.
TAL TERITORI_ Lant fûr dai confins de citât, no si sa ce sielzi e ancje il nestri elenc nol pues jessi  complet parcè che a son ancje tantis altris micro realtâts che bisugne lâ a cirîlis di pueste.
Aquilee e je une des nestris perlis storichis e li o vin il Museu Archeologjic Nazionâl che al documente siet secui di storie antighe de citât e chel Nazionâl Paleocristian te Basiliche, cun mosaics di paviments e elements architetonics dal secul IV fin al IX. Ancje Cividât al dîs la sô in chest setôr: ancje chi si cjate il Museu Archeologjic Nazionâl cun reperts di ete romane langobarde, zoiis di aur e codiçs miniâts, e il Dom il Museu Cristian cun sculturis e la famose Ara di Ratchis; te citadine ducâl ancje la racuelte di personaçs dal Presepi des Muinis Orsolinis. Tancj altris che a mertin une visite a son: la Cjase des Paveis a Bordan, il Museu de Art de Medaie a Buie, il Museu de Civiltât dal Vin a Buri, il Museu de Filande a Dignan, la Farie di Checo a Çurçuvint, il Museu Gino Tonutti a Remanzâs, il Museu des Carocis di Epoche a Vile Manin di Passarian e chel Archeologjic a Codroip, il Museu de Plêf a Davâr, il Museu dai Orlois a Pesariis, il Museu de Campagne di Russie a Poçui e chel Storic Militâr a Palme, il Museu dal Teritori a Sant Denêl, il Centri Visitis des Prealps Juliis a Resie, il Museu Civic Archeologjic «Iulium Carnicum» a Zui, il Mulin dal flec, o dal Ros a Dieç, il Museu di motos di epoche di Umberto e Flavio Nigris a Sant  Marc di Merêt di Tombe, cuntune colezion di motos e motorins dai agns ’50, ’60 e ’70. L’ultin nassût e screât tal mês di Setembar dal 2009 al è Tiere Motus a Vençon, dedicât al taramot dal 1976 (www.tieremotus.it, sît in cuatri lenghis e ancje par furlan), cun testemoneancis visivis e documentâls organizadis in 12 salis; in plui e je une sale multimediâl e tal plan tiere di Palaç Orgnani-Martina si pues ancje provâ l’efiet emotîf di une scjassade sismiche.
I ETNOGRAFICS_ La categorie dai museus etnografics e je cetant rapresentade, e chi si metin in rie i plui cognossûts: Cjase Cocèl a Feagne, Museu Cjargnel des Arts e des Tradizions Popolârs «Michele e Luigi Gortani» a Tumieç, Museu de Civiltât Contadine tal Friûl Imperiâl a Dael, Cjase Rurâl a Drencje, Cjase de Manualitât Rurâl Zeis e Ristiei a Forgjarie, Colezion Etnografiche Cemout che erim a For di Avoltri, Colezion Mario Ruttar a Grimac, Museu Etnografic a Lusevere e a Malborghet, Museu de Storie Contadine a Pagnà, Museu dal Gue a Resie, Centri Etnografic «S Haus van der Zahre» a Sauris, Racuelte Etnografiche Cjase Comini a Dartigne. Di chescj o vin fevelât cul professôr Gian Paolo Gri.
ELENA ZANUSSI

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +