Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Bire artesanâl, un avignì di gale

Adriano Del Fabro - diretôr dal bimestrâl “SoleVerde”
Furlans e bire, il leam si strenç simpri di plui
Furlans e bire, il leam si strenç simpri di plui

Il cjalt e la sêt a son sinonims di Istât. E par bevi fresc e ben, la bire e je alc e ce. E je une bevande antighe, frescje, naturâl (fate dome di aghe, urtiçon, cereâi e levan), pôc alcoliche e che e à une storie lungje e numars bogns ancje in Friûl. In plui di jessi bogns bevidôrs di bire (al cuart puest in Italie), la nestre regjon e à ancje il primât talian pal numar di microbirariis.
◆ A son une cuarantine i piçui implants artesanâi e agricui, logâts par plui de metât intal teritori de ex provincie di Udin. A son in cressite costante: a jerin dome 10 tal 2012. Di nissun altre bande inte penisule taliane e je une concentrazion tant alte di chescj implants in rapuart al numar dai abitants. Cence dismenteâ la “industriâl” Birra Castello, produsude a Sant Zorç di Noiâr dal 1997. Duncje, in plui di jessi roncârs bogns di fâ vins impuartants, i furlans a tegnin ancje ben vîf il leam cu la bevande sbrumose e bionde. Une tradizion che in part e ven de dipendence e de vicinance cu la Austrie e cul so ex imperi, ma ancje de presince di une  produzion industriâl za a partî de seconde metât dal Votcent.
◆ Di fat, la Dormisch e à scomençade la sô ativitât a Resiute (là che cumò e je ative une birarie artesanâl) tal 1844; la Moretti, a Udin, tal 1859; la Dreher, a Triest, tal 1865. A Pordenon, a cjaval jenfri ‘800 e ‘900, a son nassudis trê aziendis birariis. Plui o mancul tai stes agns, ancje a Gurize a ‘nd jerin ativis sîs. Cualchi altri tentatîf, di vite curte, al è stât fat ancje a Tumieç, Glemone, Gardiscje, Grau, Monfalcon e Mugle. Tal 1914, tes provinciis di Udin e di Pordenon, i stabiliments pe produzion di bire a jerin ancjemò cinc. Cumò, dut câs, dutis chestis realtâts a son passadis di man o a àn sierât. Pôc timp indaûr – tal 2012 – aes aziendis agriculis ur è stade permetude la produzion de “bire agricule” (diferente di chê artesanâl), e a San Pieri al Nadison Marco Zorzettig al à inviade la produzion de prime bire agricule regjonâl (un esempli che al è stât seguît di altris produtôrs).
◆ L’an dopo, cuntun at di fede tal vuardi distic e te bire, te Basse Furlane e je nassude la rêt di aziendis Asprom (Associazion produtôrs di vuardi e malt) che e met dongje 180 sogjet che a lavorin cereâi par produsi bire, cafè, farine e altris prodots agroalimentârs, che a coltivin cuasi mil etars di vuardi distic. Cjapât sù e trasformât in malt, il cereâl al alimente ancje une vere e proprie birarie turnarie, che si cjate a Pucinie.
◆ Par dâi jutori a chest moviment vivarôs, il Dipartiment di Siencis dai aliments de Universitât dal Friûl, tal cors di Tecnologjie de bire (il prin e cuasi l’unic in Italie), al à viert une sô microbirarie adatade aes esigjencis didatichis pe formazion dai futûrs esperts in materie (mestris birârs). ❚

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +