Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Bire artesanâl, un avignì di gale

Adriano Del Fabro - diretôr dal bimestrâl “SoleVerde”
Furlans e bire, il leam si strenç simpri di plui
Furlans e bire, il leam si strenç simpri di plui

Il cjalt e la sêt a son sinonims di Istât. E par bevi fresc e ben, la bire e je alc e ce. E je une bevande antighe, frescje, naturâl (fate dome di aghe, urtiçon, cereâi e levan), pôc alcoliche e che e à une storie lungje e numars bogns ancje in Friûl. In plui di jessi bogns bevidôrs di bire (al cuart puest in Italie), la nestre regjon e à ancje il primât talian pal numar di microbirariis.
◆ A son une cuarantine i piçui implants artesanâi e agricui, logâts par plui de metât intal teritori de ex provincie di Udin. A son in cressite costante: a jerin dome 10 tal 2012. Di nissun altre bande inte penisule taliane e je une concentrazion tant alte di chescj implants in rapuart al numar dai abitants. Cence dismenteâ la “industriâl” Birra Castello, produsude a Sant Zorç di Noiâr dal 1997. Duncje, in plui di jessi roncârs bogns di fâ vins impuartants, i furlans a tegnin ancje ben vîf il leam cu la bevande sbrumose e bionde. Une tradizion che in part e ven de dipendence e de vicinance cu la Austrie e cul so ex imperi, ma ancje de presince di une  produzion industriâl za a partî de seconde metât dal Votcent.
◆ Di fat, la Dormisch e à scomençade la sô ativitât a Resiute (là che cumò e je ative une birarie artesanâl) tal 1844; la Moretti, a Udin, tal 1859; la Dreher, a Triest, tal 1865. A Pordenon, a cjaval jenfri ‘800 e ‘900, a son nassudis trê aziendis birariis. Plui o mancul tai stes agns, ancje a Gurize a ‘nd jerin ativis sîs. Cualchi altri tentatîf, di vite curte, al è stât fat ancje a Tumieç, Glemone, Gardiscje, Grau, Monfalcon e Mugle. Tal 1914, tes provinciis di Udin e di Pordenon, i stabiliments pe produzion di bire a jerin ancjemò cinc. Cumò, dut câs, dutis chestis realtâts a son passadis di man o a àn sierât. Pôc timp indaûr – tal 2012 – aes aziendis agriculis ur è stade permetude la produzion de “bire agricule” (diferente di chê artesanâl), e a San Pieri al Nadison Marco Zorzettig al à inviade la produzion de prime bire agricule regjonâl (un esempli che al è stât seguît di altris produtôrs).
◆ L’an dopo, cuntun at di fede tal vuardi distic e te bire, te Basse Furlane e je nassude la rêt di aziendis Asprom (Associazion produtôrs di vuardi e malt) che e met dongje 180 sogjet che a lavorin cereâi par produsi bire, cafè, farine e altris prodots agroalimentârs, che a coltivin cuasi mil etars di vuardi distic. Cjapât sù e trasformât in malt, il cereâl al alimente ancje une vere e proprie birarie turnarie, che si cjate a Pucinie.
◆ Par dâi jutori a chest moviment vivarôs, il Dipartiment di Siencis dai aliments de Universitât dal Friûl, tal cors di Tecnologjie de bire (il prin e cuasi l’unic in Italie), al à viert une sô microbirarie adatade aes esigjencis didatichis pe formazion dai futûrs esperts in materie (mestris birârs). ❚

A torzeon pal Friûl / “Der Voschank”, il spetacul des mascaris sauranis

Sara Traunero
La tradizion dal “Kheirar” e dal “Rölar” e cjape dentri dut il paîs Mascaris bielis e mascaris brutis, cun musis intaiadis intal len e cu lis liniis plui diferentis, a son lis protagonistis assoludis di une ricorence tant curiose che antighe: al è il Carnevâl di Sauris, intal dialet sauran locâl cognossût ancje tant che “Der Voschank”.L’aspiet […] lei di plui +

A torzeon pal Friûl / La maravee di scuvierzi il Carnevâl rosean

Diego Navarria
Cuatri amîs inmagâts de origjinalitât di lenghe, musiche e bai dal Cjanâl incjantonât jenfri lis Musis e la mont Cjanine In ce aventure che mi soi butât! Dut par lâ daûr di mê madone! Cumò, aes trê dopomisdì, achì in machine o sin in cuatri: jo, Mario Dean, 46 agns, professôr di talian tal Marinelli, […] lei di plui +

Libris simpri bogns / Emilio Nardini, “Par vivi”, Udin, 1921

Laurin Zuan Nardin
“Apene finidis di lei lis poesiis dal cont Ermes, il dotôr Cesare, fra i batimans dal public, al si ritire daùr l’uniche quinte preparade a zampe dal… palc scenic. Ma, pal bessologo, che il devi recità il brâf atôr di san Denel, Giovanin Tombe, ‘e ocòr une scene, e il dotôr Cesare la proviot cussì:…” […] lei di plui +

Interviste / Numb il cjan scjaladôr (e il so paron Thomas)

Dree Venier
Di un probleme ae çate al record in mont: interviste cun Thomas Colussa, che cul so Numb al sta pontant al record di altece lant sul Mont Blanc O vevi za intervistât Thomas Colussa, 40 agns, un pâr di agns indaûr. In chê volte al jere un “furlan a Milan” e al faseve il personal […] lei di plui +