Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Bire artesanâl, un avignì di gale

Adriano Del Fabro - diretôr dal bimestrâl “SoleVerde”
Furlans e bire, il leam si strenç simpri di plui
Furlans e bire, il leam si strenç simpri di plui

Il cjalt e la sêt a son sinonims di Istât. E par bevi fresc e ben, la bire e je alc e ce. E je une bevande antighe, frescje, naturâl (fate dome di aghe, urtiçon, cereâi e levan), pôc alcoliche e che e à une storie lungje e numars bogns ancje in Friûl. In plui di jessi bogns bevidôrs di bire (al cuart puest in Italie), la nestre regjon e à ancje il primât talian pal numar di microbirariis.
◆ A son une cuarantine i piçui implants artesanâi e agricui, logâts par plui de metât intal teritori de ex provincie di Udin. A son in cressite costante: a jerin dome 10 tal 2012. Di nissun altre bande inte penisule taliane e je une concentrazion tant alte di chescj implants in rapuart al numar dai abitants. Cence dismenteâ la “industriâl” Birra Castello, produsude a Sant Zorç di Noiâr dal 1997. Duncje, in plui di jessi roncârs bogns di fâ vins impuartants, i furlans a tegnin ancje ben vîf il leam cu la bevande sbrumose e bionde. Une tradizion che in part e ven de dipendence e de vicinance cu la Austrie e cul so ex imperi, ma ancje de presince di une  produzion industriâl za a partî de seconde metât dal Votcent.
◆ Di fat, la Dormisch e à scomençade la sô ativitât a Resiute (là che cumò e je ative une birarie artesanâl) tal 1844; la Moretti, a Udin, tal 1859; la Dreher, a Triest, tal 1865. A Pordenon, a cjaval jenfri ‘800 e ‘900, a son nassudis trê aziendis birariis. Plui o mancul tai stes agns, ancje a Gurize a ‘nd jerin ativis sîs. Cualchi altri tentatîf, di vite curte, al è stât fat ancje a Tumieç, Glemone, Gardiscje, Grau, Monfalcon e Mugle. Tal 1914, tes provinciis di Udin e di Pordenon, i stabiliments pe produzion di bire a jerin ancjemò cinc. Cumò, dut câs, dutis chestis realtâts a son passadis di man o a àn sierât. Pôc timp indaûr – tal 2012 – aes aziendis agriculis ur è stade permetude la produzion de “bire agricule” (diferente di chê artesanâl), e a San Pieri al Nadison Marco Zorzettig al à inviade la produzion de prime bire agricule regjonâl (un esempli che al è stât seguît di altris produtôrs).
◆ L’an dopo, cuntun at di fede tal vuardi distic e te bire, te Basse Furlane e je nassude la rêt di aziendis Asprom (Associazion produtôrs di vuardi e malt) che e met dongje 180 sogjet che a lavorin cereâi par produsi bire, cafè, farine e altris prodots agroalimentârs, che a coltivin cuasi mil etars di vuardi distic. Cjapât sù e trasformât in malt, il cereâl al alimente ancje une vere e proprie birarie turnarie, che si cjate a Pucinie.
◆ Par dâi jutori a chest moviment vivarôs, il Dipartiment di Siencis dai aliments de Universitât dal Friûl, tal cors di Tecnologjie de bire (il prin e cuasi l’unic in Italie), al à viert une sô microbirarie adatade aes esigjencis didatichis pe formazion dai futûrs esperts in materie (mestris birârs). ❚

Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin

Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +