Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

FRIÛL EUROPE. UE. Il President de Comission al è gnûf, i problemis a son simpri chei

............

La Union europeane (UE) e à un gnûf president de Comission ma no à ancjemò une gnove Comission: par chê e varà di spietâ almancul i 29 di Avost. Daûr di ce che al previôt il Tratât di Lisbone, i guviers dai Vincjevot si àn cjatât in cualchi maniere in cunvigne sul non di Jean Claude Juncker, il candidât pe Comission presentât de bande dal partît politic a nivel european che al à cjapât plui vôts, il PPE, e lu àn proponût al Parlament european (PE) che lu à votât a maiorance. Ancje cun chest sisteme il vôt dai eurodeputâts nol è ancjemò chel di un vêr parlament, cuntune vere maiorance politiche, a pro di un vêr guvier, cuntune sô articolazion e cuntu so program. Al è dome la designazion, legjitimade dal vôt dai rapresentants dai citadins europeans, di une persone che però ce che e fasarà – e soredut cun cui – al dipendarà di ce che a rivaran a decidi i diviers guviers.
Il cussì clamât “metodi intergovernatîf” al mostre ancjemò une volte a palês la contradizion di fonde e salacor il pecjât origjinâl de unitât europeane, ven a dî che a àn di fâle sù i stâts. Cun di fat chescj a son “non superiorem reconoscentes” e duncje a fasin fature a molâ cuotis di podê o di sovranitât a nivel european, dulà che se un pôc di podê al ven cjapât sù si stente a capî di dulà che al rive, cemût e parcè.
Chel che al ven clamât “deficit democratic” al salte fûr propit di cheste situazion, che si palese ancje sul teren de politiche foreste: lu confermin la assence di une iniziative europeane fuarte e credibile in cont de invasion di Gaza de bande di Israêl e ancjemò di plui de crisi ucraine. Al torne a fuart il dubi che cu la fin de Vuere Frede, prime di slargjâ la UE, al sarès stât miôr sierâ la Nato e definî une gnove aliance tra la Europe tant che sogjet unitari e i USA.
Il semestri de presidence taliane de UE, tacât “in pompa magna”, nol à plui chê ande cussì decise: forsit plui che prometi (o menaçâ?) di puartâ «plui Italie in Europe» al sarès stât miôr impegnâsi par puartâ «plui Europe in Europe» e soredut «plui Europe in Italie». Viodarìn.
Intant al è stât un mudament te presince des fuarcis nazionalitariis e regjonalistis tal PE. I centriscj flamants de N-VA a àn lassât la Aliance Libare Europeane, che e ten dongje i nazionalitaris progressicj, e il grup ALE-Verts. Al someave che a lessin cul grup liberaldemocratic de ALDE, là che a son i centriscj catalans, bascs e irlandês di Convergéncia democràtica, EJA-PNV e Fianna Fail, e impen a son passâts cui conservadôrs antieuropeiscj che cussì a deventin il tierç grup dal PE daûr dal numar dai eurodeputâts. ❚
✒ Marco Stolfo

L’EDITORIÂL / I taramots che no si viodin

Walter Tomada
“Mê mari e veve 5 agns. E ricuarde che tai dîs dopo il taramot si viveve ducj insiemi e si davin ducj une man un cul altri. E prove tenarece e displasè pe int che no je plui, ma ancje tante braùre pe fuarce dimostrade de int furlane in cheste disgracie. Mê mari si vise […] lei di plui +

Cristina Delli Santi, la siore dal pugjilât furlan

Dree Venier
Juste maridade cul tecnic Gianluca Calligaro,e je cognossude e preseade di ducjpal so lavôr te palestre di vie Marangon Galeotto fu il ring. Vê cognossût Gianluca Calligaro, tecnic preseât de Pugjilistiche Udinese che al puarte indenant la scuele dal mestri Remo Venzo, al è stât par Cristina Delli Santi la faliscje di une relazion, saldade […] lei di plui +

Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”

Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +