Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

La musiche te art figurative. Udin di viodi e scoltâ

............

Sîs itineraris a contin, fin ai 28 di Lui,
la iconografie musicâl de citât

Discuvierzi il patrimoni artistic di Udin traviers la musiche. Viodi e ancje sintî lis grandis oparis conservadis tai museus de citât, cun visitis vuidadis e esecuzions musicâls leadis ae iconografie musicâl. Udin al devente cussì une des primis citâts talianis, prime di jê dome Vercelli, a meti in rêt i lûcs de conservazion, ricercje e valorizazion artistiche, daûr di un progjet che al cjale ae musiche rapresentade in telis, miniaturis, afrescs, statuis, stucs, struments musicâi e altris manufats dilunc tancj secui, de etât antighe al dì di vuê.
Il progjet si clame “Syntagma, itineraris di art musicâl” e al è promovût dal Comun di Udin in colaborazion cun “Gli amici della Mozartina”, une associazion fondade dal compositôr furlan Giovanni Canciani, mancjât magari cussì no tal Dicembar dal an passât. Un inteletuâl che al à simpri vût un grant interès sedi pe musiche sedi pe art figurative e artesanâl leade ae musiche. Cussì al è nassût “Syntagma”, un titul che al cjape ispirazion de opare “Syntagma Musicum” dal erudît todesc Michael Praetorius (1571-1621), indulà che tra l’altri al studie e al classifiche la storie di tancj struments musicâi cun specifichis rafigurazions.
A son sîs i apontaments di cheste iniziative che cui che al scrîf al à ideât e progjetât, cun chê di svicinâ la int, furlans e forescj, grancj e piçui, a une plui grande frecuentazion dai museus, par cognossi robis che magari prime no si saveve. No baste, di fat, viodi une volte un museu par dî di cognossilu. Bisugne lâ plui dispès par rivâ adore a ben sedimentâ il valôr e i significâts des oparis che a son custodidis, studiadis e ancje promovudis di bande di une comunitât. Oparis che a contin la storie di chê comunitât, traviers dai secui e lis manieris plui diferentis.
“Syntagma” al nas par interessâ no dome i residents, ma tante plui int pussibil, lant a sodisfâ ancje chel turisim culturâl e plui tal specific musicâl, che al è formât di ducj chei che a van tai tancj festivai in regjon. Si davuelzarà a Udin dai 21 di Jugn ai 28 di Lui, tra il Museu etnografic dal Friûl, Cjase Cavazzini, i museus dal Cjistiel, la Catedrâl di S. Marie Anunziade e l’Oratori de Puritât. Si trate di visitis vuidadis che o condûs tant che musicolic e ricercjadôr, in colaborazion cu lis curadoris dai museus, cun esecuzions musicâls in teme cu lis oparis presentadis e leadis ae iconografie musicâl par cure di soliscj e duets.
Bielzà la Tor dal orloi in place Libertât e à un stret leam cu la art musicâl, cul sun. No dome pai doi automis che a batin la cjampane a segnâ il timp, ma ancje parcè che intor de seconde metât dal Cinccent, a ocupâsi dal so funzionament al è stât un ciert Alessandro Orologio, famôs compositôr di cjançons e madrigâi, che al à continuât l’ativitât dal pari, tra i prins a ocupâsi de costruzion e dal funzionament propit dal orloi. Cjalant invezit di chê altre bande, sot des voltis de Loze dal Lionel, e je une opare di Giuseppe Ghedina che si è ispirât a une di Giovanni Antonio da Pordenone dal 1516 che e rapresente trê agnui musicants, cun violin, liût e liron. ❚
Alessio Screm

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +