Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

ZODIAC FURLAN. Vergjine

............

Nassûts jenfri i 24 di Avost e i 22 di Setembar

Segn di tiere (covential dîlu?)
Plante fortunade: la blave
Chei nassûts tal segn de Vergjine a son int precise, puntiliose, atente ai detais e ae organizazion. In sumis: a son in pratiche come ducj i furlans, dome un tic plui rompicitis.
Cun di plui, chei de Vergjine, oms o feminis che a sedin, a àn passade la vite a sintîsi fâ simpri lis stessis batudis, simpatichis tant che un arbitri triestin intune partide dal Udin, come par esempli “Ah, ma sêstu Vergjin?”, e par chest – in gjenar – no son dome precîs e puntiliôs ma ancje avonde sustôs.
Un om nassût tal segn de Vergjine al devente soredut inzegnîr o tecnic di cualchi cjosse.
Se nol è tecnic pardabon, al fâs fente di jessilu, e al met bocje su dut.
La femine Vergjine e ten la cjase nete e ordenade come se e fos un museu (e se e je ancje un pôc tabaiote, us fâs ancje di audiovuide).
Tal cîl, la costelazion de Vergjine e sta jenfri il Leon a man drete e la Belance a man çampe, e e confine a misdì cul Centauri. Tor sudest, e je dongje de costelazion de Barcolane e chê dal “No se pol” (une costelazion dal oroscop triestin, a forme di barcje cuntun distirât parsore a no fâ nuie), e viers nord si slungje viers la costelazion de Wienerschnitzel e di chê dai cjarsons.
Sarà forsit par chel che i studiôs a àn verificât tai agns un fenomen unic te storie de astronomie: la Vergjine si sta biel planc dislontanant des costelazions de Barcolane e dal “No se pol”, par svicinâsi a chês plui a nord.
Secont cualchi strolic, chest mudament al fasarà deventâ i nassûts sot dal segn de Vergjine ancjemò plui precîs e scrupulôs, tant che si pues viodi che la stesse costelazion e sta ordenant miôr lis stelis par fâlis stâ plui dretis.
Becs: Inutil dîus nuie: o vês bielzà sotman dute la situazion finanziarie vuestre e dal vuestri borc.
Amôr: Cuntun segn come il vuestri, al è pôc ce dîsi (va ben, va ben, vonde batudis!). ❚
Bete di Spere

Stin dongje ae Patrie

Redazion
La seconde edizion de manifestazion “Stin dongje ae Patrie” e rapresente un moment di incuintri e di solidarietât cul mensîl “La Patrie dal Friûl”, gjornâl scrit fûr par fûr in lenghe furlane fintremai dal lontan 1946. Inte serade, che e sarà presentade dal diretôr Walter Tomada e di Serena Fogolini, si daran la volte musiciscj, […] lei di plui +