Nassûts jenfri i 24 di Avost e i 22 di Setembar
Segn di tiere (covential dîlu?)
Plante fortunade: la blave
Chei nassûts tal segn de Vergjine a son int precise, puntiliose, atente ai detais e ae organizazion. In sumis: a son in pratiche come ducj i furlans, dome un tic plui rompicitis.
Cun di plui, chei de Vergjine, oms o feminis che a sedin, a àn passade la vite a sintîsi fâ simpri lis stessis batudis, simpatichis tant che un arbitri triestin intune partide dal Udin, come par esempli “Ah, ma sêstu Vergjin?”, e par chest – in gjenar – no son dome precîs e puntiliôs ma ancje avonde sustôs.
Un om nassût tal segn de Vergjine al devente soredut inzegnîr o tecnic di cualchi cjosse.
Se nol è tecnic pardabon, al fâs fente di jessilu, e al met bocje su dut.
La femine Vergjine e ten la cjase nete e ordenade come se e fos un museu (e se e je ancje un pôc tabaiote, us fâs ancje di audiovuide).
Tal cîl, la costelazion de Vergjine e sta jenfri il Leon a man drete e la Belance a man çampe, e e confine a misdì cul Centauri. Tor sudest, e je dongje de costelazion de Barcolane e chê dal “No se pol” (une costelazion dal oroscop triestin, a forme di barcje cuntun distirât parsore a no fâ nuie), e viers nord si slungje viers la costelazion de Wienerschnitzel e di chê dai cjarsons.
Sarà forsit par chel che i studiôs a àn verificât tai agns un fenomen unic te storie de astronomie: la Vergjine si sta biel planc dislontanant des costelazions de Barcolane e dal “No se pol”, par svicinâsi a chês plui a nord.
Secont cualchi strolic, chest mudament al fasarà deventâ i nassûts sot dal segn de Vergjine ancjemò plui precîs e scrupulôs, tant che si pues viodi che la stesse costelazion e sta ordenant miôr lis stelis par fâlis stâ plui dretis.
Becs: Inutil dîus nuie: o vês bielzà sotman dute la situazion finanziarie vuestre e dal vuestri borc.
Amôr: Cuntun segn come il vuestri, al è pôc ce dîsi (va ben, va ben, vonde batudis!). ❚
Bete di Spere
Zovins di gale / Sborf, il zûc par induvinâ e imparâ peraulis par furlan che al à za concuistât miârs di personis
Erika Adami
Daûr un grup zovin che al à a cûr la lenghe furlane Un sborf di un biel colôr vert slusint al è il simpatic compagn di zûc par cui che al à voie di induvinâ e imparâ peraulis in lenghe furlane sul propri dispositîf digjitâl. Chest de fin di Març, cuant al è rivât Sborf […] lei di plui +
Galerie fotografiche / Cuinte edizion di “Stin dongje ae patrie”
Redazion
Pe rassegne Avostanis, Domenie ai 4 di Otubar li dai Colonos si è tignude la cuinte edizion di “Stin dongje ae Patrie“. La storiche riviste furlane e a fât fieste par i siei otante agns e e a cjalât al avignî adun cul mont de culture, de musiche, dal associazionisim, dal sport tal ricuart no […] lei di plui +
Stin dongje ae Patrie / La storiche riviste furlane e fâs fieste par i siei otante agns
Redazion
Pe rassegne Avostanis, Domenie ai 4 di Otubar aes 3 dopomisdì li dai Colonos a Vilecjaze di Listize tierce edizion di Stin dongje ae Patrie. La storiche riviste furlane e fâs fieste par i siei otante agns e e cjale al avignî adun cul mont de culture, de musiche, dal associazionisim, dal sport tal ricuart […] lei di plui +
La piçade / Salts, lavoradôrs e… laris. Almancul i laris a fevelin par furlan
Mastiefumate
Che il rapuart tra il Messaggero Veneto e la lenghe furlane nol fos dai miôr, si saveve. Par esempli su la partide dal secul tra la nazionâl furlane e chê groenlandese, nancje une rie par furlan. Si spietavin che al vignìs ripuartât a caratars cubitâi il sproc tal strisson puartât in cjamp dai zuiadôrs intant […] lei di plui +
Gnovis pai fruts / I Gnognosaurs a imparin a svolâ: al rive in edicule «Tal blu piturât di blu», il gnûf album di colorâ
Redazion
Daspò dal sucès dal prin album vignût fûr a Nadâl, i simpatics dinosauruts che a fevelin par furlan a proponin pal Istât une gnove aventure: il professôr Einsaur e il so fedêl assistent Blik a provin di svolâ, ispirâts dai pterodatils. Rivarano? ◆ A partî de fin di Jugn al è rivât tes ediculis dal […] lei di plui +
Gnovis / LA PATRIE DAL FRIÛL AL SALON DAL LIBRI DI TURIN 2026
Redazion
Dai 14 ai 18 di Mai no steit a cirînus, noaltris de “Patrie”: no sarin in Friûl, ma inaltrò.◆ No, no lìn in esili. Pal moment, jessi “furlans che no si rindin” nol è ancjemò une colpe. Salacor lu deventarà, ma pal moment o podin jessi “libars di sielzi” di lâ in “mission”. Une mission […] lei di plui +



