Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Vuere a la vuere

Walter Tomada

“A peste, fame et bello libera nos Domine” a cjantavin i nestris vons tes rogazions di une volte: ma cumò za di un pieç nus someave che a fossin peraulis dismenteadis, pôris che no fasevin plui pôre. Invezit i agns ’20 di chest prin secul dal gnûf mileni nus stan fasint dibot tornâ indaûr tal timp. Dopo doi agns di chê “peste” clamade Covid nus tocje cumò cjalâ vierzisi une gnove pagjine di violence intun paîs, la Ucraine, che no si pues no sintî dongje in chest moment crudêl. E no dome parcè che al à une bandiere cui stes colôrs de nestre, il zâl dai cjamps plens di forment e il blu dal cîl: ma parcè che la storie lu rint un paîs nestri zimul tai patiments che al à frontât vie pai secui.
◆ La vuere e je une tragjedie che nô furlans o cognossin ben: e ancjemò miôr inte nestre storie o vin cognossìn ce che a vuelin dî lis invasions. Noaltris o vin dispès provât su la nestre piel che intune vuere nissun nol vinç, soredut tra la int comune, che no à interès macroeconomics ni beçons e no pretint di mudâ nissun ecuilibri. La vuere e je un pantan là che tu sâs cuant che tu jentris, ma mai cuant che tu saltarâs fûr. Par chest i furlans no si voltaran di chê altre bande e a daran sigûr il lôr jutori a un popul che al vîf la dure esperience de profugance, che nissun al sa se e durarà par pôc timp o par simpri.
◆ Sanzions economichis penzis, che a rindaran la vite dificile ancje a noaltris, a varessin di rindi clopadiç il podê dal president rus che al à atacât une nazion sovrane. Ma stant che l’efiet si viodarà plui indevant, a chei che a restin a scombati par difindi la tiere dai paris, i Paîs de NATO ur àn mandât armis che salacor ju judaran a resisti: al sarès stât biel viodi dute cheste atenzion intai 8 agns che il conflit tra Russie e Ucraine al è stât “a basse intensitât” e la situazion tai teritoris dal Donbass e leve in piês mês par mês, soredut parcè che nissun al à frontât cun serietât e interès la situazion de minorance russe intai teritoris di Lugansk e Donetzk. Si pues dî che ancje Hitler al doprave la minorance todescje dai Sudets come pretest pe sô sêt di domini, ma la storie par chest e insegne che par evitâ i dams di un tiran tocje vê plui cussience di lui, e strissinâlu sul teren de vere diplomazie: e chest, cundut che la situazion e jere dificile, no si è fat par nuie.
◆ La mê gjenerazion e je cressude intune Europe crevade e cu la pôre di une vuere atomiche. In dome 30 agns, nus tocje tornâ a spiegâ ai frutins ce che e je la vuere. E spiegâi che no je un videozûc dulà che i personaçs a àn plui di une vite, alì che une volte muarts si torne a scomençâ a zuiâ: o soi sigûr che la plui part dai paris furlans a spiegaran che e je un mâl di scjampâ e un fal di evitâ, e no stiçaran sintiments di odi e svindic viers un popul, come chel rus, che pe plui part par sigûr nol volarès cheste vuere ma nol è paron di decidi il so destin. Se invezit noaltris o vin cheste pussibilitât, o vin di fâ la vuere dome a la vuere stesse: che e fâs pierdi ducj, e vinci nissun. ❚

Int di Cjargne / Magjie a Cjarsovalas

Marta Vezzi
Un dai lûcs dai Pagans in Cjargne Cjarsovalas, il paisut dai Pagans, al è sore Val e Rualp, frazions dal Comun di Darte, a 1.350 metris sul nivel dal mâr. “Al è un dai lûcs indulà che o puarti di plui la int – e conte Fides Banelli, mestre in pension che a fâs ancje […] lei di plui +

L’Editoriâl / Cuant vignaraie la “adunade” dai furlans?

Walter Tomada
Tropis vitis aial il Friûl? Al sarès biel se a’ndi ves siet, come i gjats: o cetantis di plui, come i protagoniscj di tancj videozûcs che ur plasin ai nestris fantats. Magari cussì no, dut câs, un popul nol è mai bon di vivi dôs voltis: se i tocje disparî, al sarà par simpri. Se […] lei di plui +

Festival di Poesie Alpine / Autôrs di Ladinie, Grisons e Friûl a confront

Gabriele Zanello
Tal incuintri di Bressanon ancje lis vôs di Gigi Maieron, Nelvia Di Monte, Gianluca Franco, Francesco Indrigo, Luigina Lorenzini e Antonella Sbuelz Tra lis comunitâts furlane, ladine e rumance a esistin relazions identitariis e culturâls une vore antighis, che massime tai agns Setante e Otante a àn vût un moment di gnove sfloridure ancje sul […] lei di plui +