E je une situazion dal dut gnove chê che e je saltade fûr des elezions gjenerâls che si son davueltis intal Ream Unît ai 6 di Mai. Cun di fat, nissun dai partîts in cjamp al à otignût une maiorance che i permetès di guviernâ di bessôl. I Conservadôrs a son stâts i plui votâts, ma par imbastî un guvier di maiorance a varessin vût di vê almancul 326 deputâts e invezit si son fermâts a 306. Cussì – fat pardabon storic – i Tories a àn metût sù un guvier di coalizion cui Liberâi Democratics. Chest ultin partît al à vût il 23% des preferencis (+ 1%) e 57 elets (- 5). I Laburiscj, cul lôr 29% dai vôts (-6,2%) e 258 elets (- 91), si ricjatin invezit ae oposizion. Tra lis novitâts di segnalâ ancje il prin parlamentâr elet tra lis filis dai Verts. I partîts nazionalitaris a àn cressût un tic la lôr presince intal Parlament di Londre, ma no àn rivât a jessi decisîfs pe formazion dal guvier cemût che a speravin prime dal vôt.
Lis novitâts plui impuartantis a rivin de Irlande dal Nord, dulà che il front unionist al tache a pierdi colps. Il Democratic Unionist Party al à pierdût il 8,7% des preferencis e il plui impuartant dai siei 9 deputâts, ven a dî il prin ministri nordirlandês Peter Robinson batût de candidade dal Alliance Party che al rive a mandâ pe prime volte un dai siei a Westminster. I Ulster Conservatives and Unionists a àn pierdût il 2,6% des preferencis e no à rivât a elei nancje un deputât. Dute une altre ande, invezit, sul front dai nazionaliscj irlandês. Il Sinn Féin cui siei passe 170 mil vôts (25,5%) al è deventât il partît plui votât de Irlande dal Nord e al à otignût 5 elets. Il Social Democratic and Labour Party al à pierdût cualchi vôt, ma al à mantignût i siei 3 deputâts.
In cuintritindince cul rest de Grande Bretagne, la Scozie e viodût a cressi i vôts pai Laburiscj (42%) e pai nazionaliscj (19,9%). Nissun mudament, invezit, inte composizion de rapresentance scozese a Londre: 41 pal Labour, 11 pai Liberâi Democratics, 6 pal Scottish National Party e 1 pai Conservadôrs. Di notâ che, ancje se il numar di elets al è plui bas, i vôts pal SNP a àn passât chei pai Liberâi Democratics.
In Gales, invezit, i Conservadôrs a son rivâts al 26,1% dai vôts (+ 4,7%) e a son passâts di 3 a 8 elets. Ancje i LibDems a son cressûts (20,1% des preferencis), ma a àn pierdût un dai 4 deputâts che a vevin. I Laburiscj a restin il partît plui fuart dal Gales cul 36,2% dai vôts e 26 elets, ma a àn pierdût 4 parlamentârs e il 6,5% dai consens. I nazionaliscj dal Plaid Cymru, invezit, a àn pierdût il 1,3% des preferencis (cumò a son al 11,3%), ma a àn cressût il numar dai elets di 2 a 3.
In Cornualie si à vût un salt indenant dai Conservadôrs che a àn concuistât 3 des 6 circoscrizions di cheste piçule nazion celtiche che, te legjislature stade, a jerin ladis dutis ai Liberâi Democratics. Pe prime volte i nazionaliscj dal Mebyon Kernow a àn rivât a presentâsi in dutis lis circoscrizions, ma a àn otignût percentuâls che no van plui innà dal 4,2%.
Carli Pup
Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.
Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +
Gnovis / A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet
Redazion
Une biele gnove pe nestre int! A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet Intune edizion curade e comentade di Davide Turello, a saran presentadis MIERCUS AI 3 DI AVRÎL aes 5 e mieze sot sere inte sale consiliâr dal Comun di Glemone No stei a mancjâ! Us spietìn! […] lei di plui +
Gnovis / Ae presentazions dal libri “Feminis furlanis fuartis”, cetant public! Graziis
Redazion
Te seste edizion de rasegne “Quando le Donne” curade da la Aministrazion Comunâl di Romans, cu la autore, Walter Tomada, diretôr de “La Patrie dal Friûl”. A Cormons ur daran acet i Amîs da Mont Quarine, cu la autore a son intervignûde Roberta Nunin, professoresse ordenarie di Dirit dal lavôr ae Universitât di Triest, e Carlotta Del Bianco, […] lei di plui +
Rassegne stampe / Articul dal Messaggero Veneto dai 15-3-2024 su la presentazion dal nestri libri “Feminis Furlanis Fuartis” di Erika Adami
RedazionL'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât
Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +
Gnovis / Acuile sportive furlane
Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +