La ete moderne de aviazion e je tacade a Viene cul pionîr Alois von Beckh-Widmanstätten tal Sietcent, scuasit in contemporanie cul svilup mondiâl che al note l’inizi ai 21 di Novembar dal 1783, cul prin svol uman suntune mongolfiere dongje di Parîs.
I protagoniscj de aeronautiche moderne, ven a stâi i costrutôrs dai aeroplans «plui pesants de arie», a nassin un secul plui tart. L’om de prime ore al è stât l’austriac Wilhelm Kress, fi di emigrants todescs: nassût a Sant Peterburc, tal 1873 al à stramudât a Viene, dulà che al al à metût man ae costruzion di aeronâfs. Dal 1898 al 1901 al à metût adun il Kress’sche Drachenflieger (il drâc svolant), un idrovolant a motôr. Ai 3 di Otubar dal 1901 al à fate une prove sul lât di Wienerwald, za doi agns prime dal prin svol dai innomenâts fradis Wright.
Il prin a fâ svolâ un avion tal Imperi Austroongjarês al fo Edvard Rusjan, di pari gurizan sloven e di mari furlane (Grazia Cabas, di Migjee). Ai 25 di Novembar dal 1909, sui prâts de Campagnuzza/Mali Rojci, Rusjan al à rivât a fâ svolâ il biplan EDA I. In chel istès timp, il pionîr austriac Igo Etrich al à metût man ae costruzion dal Etrich II, clamât Taube (che par todesc al vûl dî «colomp»). Pe sô capacitât di jessi scuasit invisibile, la machine e je stade doprade te Prime vuere mondiâl tant che ricognidôr. Impleade in diviersis ocasions za tal 1911, e jere stade doprade des fuarcis talianis in ocasion de vuere di Libie, dulà che il «colomp» al è deventât il prin avion a fâ azions di bombardament.
Aeropuarts internazionâi in ogni regjon_ In dì di vuê, aeropuarts comerciâi si cjatin a Viene-Schwechat, Graz-Thalerhof, Innsbruck-Kranebitten, Klagenfurt-Annabichl, Linz e Salisburc Hörsching-Maxglan. Chei di Graz e di Linz si doprin ancje par finalitâts militârs.
Cent agns indaûr, il plui moderni aeropuart dal mont_ L’aeropuart storic di Aspern, te perifarie Est de capitâl, al è stât il plui grant aeropuart in Austrie, il predecessôr di Viene-Schwechat. Viert ai 23 di Jugn dal 1912 cuntune manifestazion aerie cun cent mil spetatôrs, al è stât par chei timps il plui moderni aeropuart dal mont. La storie di Aspern e je finide prime di scomençâ, cul tacâ de Prime vuere mondiâl; po dopo, propit chi, tal Març dal 1938, Himmler – cuntun comant nazist – al à preparât il Anschluss de Austrie.
Viene-Schwechat impastanât de Luftwaffe_ La Luftwaffe todescje e veve impastanade une base militâr a Schwechat, li che dal 1942 a jerin stâts produsûts ancje i cjacebombardîrs HE 162 Volksjäger. Doi agns dopo, une part de base e je stade doprade tant che cjamp di concentrament. Tal 1945, i militârs britanics a àn implantât la base RAF Schwechat, e un an dopo la British European Airways e à scomençât cul trafic civîl.
Daspò de indipendence, la Austrie e à ricjapade la paronance e e à viert tal 1954 l’aeropuart pal trafic civîl. Tai timps de tendine di fier, Viene e je stade pe sô neutralitât politiche une des destinazions plui cirudis. Cul slargjâsi de Ue, nol è dome cressût il numar dai passizîrs ma ancje il volum de marcjanzie: il Vienna International Airport (VIE) al è deventât il centri logjistic di une vore di aziendis che a operin in dut il spazi dal ex bloc orientâl. Dal 2007, e je cressude ancje la impuartance tant che pont di partence pes lungjis destinazions: la Korean Air e svole direte a Seul e di Atlanta e rive la Delta Air Lines.
Tal Setembar dal 2005 e ven prontade une gnove tor di control, che cui siei 109 metris e je la plui alte di Europe e la cuarte plui alte dal mont dopo Bangkok, Kuala Lumpur e Atlanta. Il 30 par cent cirche dai passizîrs che a son in transit a Viene, a partissin viers est e il Medi Orient.
JANEZ ERAT
Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.
Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +
Gnovis / A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet
Redazion
Une biele gnove pe nestre int! A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet Intune edizion curade e comentade di Davide Turello, a saran presentadis MIERCUS AI 3 DI AVRÎL aes 5 e mieze sot sere inte sale consiliâr dal Comun di Glemone No stei a mancjâ! Us spietìn! […] lei di plui +
Gnovis / Ae presentazions dal libri “Feminis furlanis fuartis”, cetant public! Graziis
Redazion
Te seste edizion de rasegne “Quando le Donne” curade da la Aministrazion Comunâl di Romans, cu la autore, Walter Tomada, diretôr de “La Patrie dal Friûl”. A Cormons ur daran acet i Amîs da Mont Quarine, cu la autore a son intervignûde Roberta Nunin, professoresse ordenarie di Dirit dal lavôr ae Universitât di Triest, e Carlotta Del Bianco, […] lei di plui +
Rassegne stampe / Articul dal Messaggero Veneto dai 15-3-2024 su la presentazion dal nestri libri “Feminis Furlanis Fuartis” di Erika Adami
RedazionL'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât
Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +
Gnovis / Acuile sportive furlane
Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +