Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

SPECIÂL BIBIE – CRONOLOGJIE: i tescj sacris voltâts par furlan

............

IV secul – Fortunazian, vescul di Aquilee dal 342 al 369 d.C, al dopre inte liturgjie un “rusticum” (miscliç tra
il latin e la fevele locâl) par fâsi capî ben de int.
1593 – Frankfurt (Gjermanie). Al ven voltât pe prime volte in lenghe furlane il Pari Nestri.
1700 – Bons. Josef Moroni al volte i Salms. Stampâts plui voltis in agns e lûcs diferents dal Friûl, tra i secui XVIII e XIX.
1860 – al ven stampât a Londre (Inghiltere)”Lu sant Vanzèli di Jesù Crist seond Matìe”.

Agns ’70
– Meni Ucel (Otmar Muzzolini) al volte “I Fats dai apuestui, Tubie cun Baruch e lis Vaiudis, Rut e Ester”. Pre Pieri Londero (Pieri Piçul) al volte “Gjudite e i Fats dai Macabeos”. Pre Aldo Moretti, “Cjant dai cjanz”.
1970-1978 – Pre Checo Placerean al volte dal grêc e al publiche “Il Vanseli di NS Gjesù Crist e Lis letaris di San Pauli, I Salmos, Isaie e Gjeremie”.Tal stes timp al ven publicât ancje il Messâl furlan pai agns A- B- C.
1976 – Pre Toni Beline al tache a colaborâ cun pre Checo voltant “Il libri di Jop”. Di li indenant, i lavôrs de traduzion de Bibie a saran dividûts tra pre Checo e pre Toni.
1984 – ai 22 di Jugn, in Provincie e ven fate la presentazion uficiâl de prossime publicazion de Bibie voltade par Furlan.
1984 – sul finî dal an, al jes il prin volum.
1993 – Setembar, al jes l’ultin volum de Bibie.
1997 – il lavôr de Bibie al ven riviodût par podê publicâlu intun unic volum. Al rive il decret de aprovazion uficiâl de CEI.
1999 – publicazion dai 2 volums dal “Lezionari festîf e pes domeniis” che a àn fat deventâ uficiâl la lenghe furlane ancje te liturgjie.
2011 – in spiete che la CEI e dedi la aprovazion al Messâl Roman par furlan che al spiete di agns.

Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin

Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +