Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

SARDEGNE. Sarts arûts, prin di dut

............

La plui part dai sarts si sintin sarts. Al è ce che al salte fûr di une ricercje fate de Universitât di Casteddu/Cagliari adun cun chê di Dùn Èideann/Edinburc. I prins risultâts a son stâts dâts fûr sù par jù ae fin di Avrîl, intant che dentri de fin di Jugn si previôt la elaborazion complete di dut il scandai, che al è stât fat suntun campion di passe 6000 personis che a àn vût rispuindût a cuarante domandis su identitât, politiche, teritori e avignî istituzionâl de Sardegne.
PRIN DI DUT SARTS_ Di ce che si lei in rêt e sui gjornâi, la rilevazion e ufrìs un cuadri pardabon interessant de realtât sarde cemût che le sintin, le pensin e le volaressin i sarts. Il prin dât significatîf al tocje propit la identitât: il 27% dal campion si declare “sart e no talian”, il 38% “plui sart che talian”, il 31% “sart e talian compagn”, il 3% “plui talian che sart” e dome l’1% al dîs di jessi “talian e vonde”. Cussì, la dimension sarde e je esclusive o prevalente pal 55% de popolazion. Une altre cuistion di fonde che e ven frontade e je chê de dimension teritoriâl de apartignince: chê locâl dal paîs o de citât, che e vâl pal 22% di lôr; chê de Sardegne, maioritarie in tiermins relatîfs cul 28%; chês de Italie e de Europe, cul 18% e il 17%, e chê di chei che si definissin “citadins dal mont”, che a rivin al 15%.
VOLONTÂT DI INDIPENDENCE O ALMANCUL DI PLUI AUTONOMIE_ Sul avignî de Sardegne la ricercje e mostre che lis opzions indipendentistis a son chês fatis indenant dal 40% dal campion: di chescj trê su cuatri a son a pro di une Sardegne indipendente e dentri de Union Europeane, intant che il cuart (il 10% dal totâl) al volarès une Sardegne ancje fûr de Europe. Un altri 48% de popolazion al è a pro di une autonomie plui fuarte di chê di cumò, cuntun Parlament sart e une sovranitât che si puedi palesâ ad in plen almancul tal cjamp fiscâl. L’11% dal campion al volarès une Sardegne cuntun so Parlament ma cence nissune sovranitât, ven a dî sù par jù cemût che e je cumò, e dome l’1% che al reste al fasarès di mancul ancje di un Parlament sart, contentantsi de apartignince al Stât talian e de rapresentance a Rome.
VOIE DI IDENTITÂT E DOMANDE DI AUTOGUVIER_ Chescj dâts a meretaressin profondîts e metûts in relazion cun chei altris che a son stâts cjapâts su e che no son stâts ancjemò publicâts. Par esempli si podarès viodi in ce maniere che jessi e sintîsi plui o mancul sarts si incrosin cul jessi om o femine, cul nivel di scolarizazion, cu lis classis di etât, cu la dimension lavorative (dipendents-autonoms; setôr public-setôr privât; setôr professionâl specific), cu la definizion di se stes in tiermins politics (di çampe, di drete, di centri).
Cun dut achel, daûr dai dâts cognossûts si pues vualmâ daurman la esistence di une volontât e di une dibisugne di identitât che si stramudin ancje in domande di cambiament politic inte direzion di un nivel plui alt di autoguvier pe int e pal teritori de Sardegne. Si pues meti dongje i risultâts di cheste rilevazion cun chei di altris scandais fats cualchi an indaûr de bande dai ateneus de Sardegne su la dimension identitarie e sui ûs linguistics. Cun riferiment a un di chescj, si viôt une corispondince une vore fuarte tra chel 3% di lôr che al dîs che nol fevele ni al capìs nuie di sart e il 4% che in chest câs si declare plui talian o talianon e vonde. Di chê altre bande si podarès cjatâ chel 80% di lôr che a disin di jessi a pro de lenghe sarde a scuele.
TERITORI, LENGHE, IDENTITÂT E UFIERTE POLITICHE_ La gjeografie politiche de Sardegne e ufrìs une schirie di listis, partîts e moviments che si proponin tant che vôs autentichis de Sardegne, dai autonomiscj centriscj di PAR.I.S. e PSd’Az (Partito Sardo d’Azione) a chei progressiscj RossoMori e Manca Democratica fintremai ai indipendentiscj iRS (Indipendèntzia Repùbrica de Sardigna), ProgReS, Sardigna Natzione Indipendèntzia e A Manca pro s’Indipendèntzia. Fint cumò, ognidun par cont so, cheste galassie che cuntune grande aprossimazion si podarès clamâle “sardiste” (ancje se in realtât si clamin “sardiscj” dome chei dal PSd’Az) no je rivade a vê plui di un 10-12% dai consens a nivel regjonâl.
Cun di plui, su lenghe, teritori e identitât lis ideis buridis fûr di chescj sogjets a son dispès contraditoris e debilis. Lu marche cun fuarce Roberto Bolognesi, linguist e blogarin sart che al vîf in Olande, che al critiche su chest pont lis posizions dai indipendentiscj e l’economicisim dai politics di chenti, di ducj i partîts, che a calcolin pussibile dome «une economie cence tecnologjie, une tecnologjie cence sience, une sience cence culture e une culture cence lenghe».
AIAR GNÛF O GNOVIS FREOLADIS?_ Intant che in Sardegne la crisi e peste inmò plui che inaltrò e a vegnin fûr dutis lis busis di un modêl economic e industriâl coloniâl, al è alc che si môf, almancul in aparence, propit inte direzion mostrade dal scandai sart-scozês: in Març in Consei regjonâl al è stât fat bon un ordin dal dì che al somee meti in discussion la apartignince de Sardegne ae Republiche Taliane, diviers partîts a mostrin di vê une muse “sovraniste” e tal centriçampe a son chei di SEL che a fasin indenant une ipotesi di coalizion progressiste-sardiste pes prossimis regjonâls, morosant il PSd’Az par che al moli il centridrete.
Ancje in cjase PdL al è cui che al nase l’aiar gnûf: al è il president de Regjon Ugo Cappellacci, che ai 24 di Mai al à fintremai scrit a Monti une letare-difide bilengâl (par sart e par talian) par frontâ lis cuistion fiscâls ancjemò viertis cun Rome. Stant che chel, che fint chê altre dì al jere un fedelissim berlusconian, nol veve mai doprât in public il sart e che tal test la “limba” e ven clamade “la lenghe dai nestris vons”, al ven il dubi che e sedi dome propagande cence nuie daûr. ■
MARCO STOLFO

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +