Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Numar 9 – 2019

............

Di là de aghe: «Nol è avignî cence un Friûl unît sui temis economics»
Di là de aghe: «Nol è avignî cence un Friûl unît sui temis economics»

Numar 9PRIME PAGJINE L’EDITORIÂL. La fam e ven mangjant / PAGJINE 2 – Un viaç ae discuvierte de origjinalitât dal popul furlan – (L)INT AUTONOMISTE. Su la strade de veretât e de libertât / PAGJINE 3 – Vivi i efiets dal clime che al cambie par agjîi prime che al sedi masse tart / PAGJINE 4-5 INCHIESTE. “Di là de aghe” il Friûl al torne a jessi un valôr zontât | Gerometta: «No si pues plui cancelâ la nestre anime furlane» | Spagnol: «Tornìn a partî dai problemis concrets» | De Anna: Elio De Anna: «Tignî in vite vecjos cjampanilisims par no tocjâ ecuilibris fruiâts, al puartarà il Friûl ae margjinalitât» | Marchiori: «Nol è futûr cence intese sui temis economics» / PAGJINE 6 – ECONOMIE. Cul mileni gnûf la edilizie e je colade a tocs / PAGJINE 7 – Un trop di Comuns insiemi par fâ cressi ideis e progjets pal teritori / Itineraris, incuintris e un event speciâl / PAGJINE 8 Boris Johnson al sburte in direzion de Brexit, ma al riscje di lâ a sbati intor di un mûr / SLOVENIE. In Europe cul ambassadôr Janez Lenarčič / AUSTRIE. Vonde trafic di turiscj bande de Italie / PAGJINE 9 Frescs cence confins / FONDAZIONE FRIULI. La musiche intes latariis cun “Blanc” / UNE FURLANE A ROME. Alpins da lis monts ai… cuei di Rome | UN FURLAN A MILAN. A Limbiate la sagre furlane fûr dal Friûl / PAGJINE 10 LA MUSICHE DE PATRIE. Cuâl doman pe musiche furlane? / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. “Ombris tal infinît”, l’ultin Sgorlon / NO PAR FURLAN, MA BOGNS. “Riu Mannu”, la cuistion de identitât sarde intun romanç / PAGJINE 11 BASTIANCONTRARIE. STORIE FURLANE AL FEMININ. Carolina Luzzatto Coen, une feministe in lote pai dirits civîi / ZÂL PAR FURLAN. 8. Delit in vie del Lavoro / PAGJINE 12 IL FERÂL. 7. Identitât furlane intun mont globalizât / NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Street food //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”

Redazion
Sabide che ven a 11 a buinore “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di resilience, dedizion e sacrifici, il nestri diretôr […] lei di plui +

La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025

Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +

Cungjò / Nus à lassâts Zorç Jus, un grant patriote furlan

Redazion
Chel di Zorç al è un non che in tancj no lu cognossin, parcé che al à simpri lavorât cidin a lis fondis de nestre Identitât, cuntune vision che e je ancjemó proietade al futûr. “Il gno desideri al è che dutis lis cuatri comunitâts furlanis, che a son il vêr nucli dal Friûl, a […] lei di plui +

Lenghe minoritarie / FluxJudri25 – Giassico

Redazion
Conferece “Lingue minoritarie: le capitali della cultura e il rilancio del territorio” . A son intirvignûts Elena Gasparin, Dree Valcic president de Clape di Culture Patrie dal Friûl, Eros Cisillino president ARLeF, William Cisillino diretôr ARLeF, l’On. Guido Germano Pettarin e il coletif Lis Tarlupulis. FluxJudri25.Ca sot l’intervint di Valcic. lei di plui +

L’EDITORIÂL / Un Friûl disarmât

Walter Tomada
Lant ator pe Italie dispès al capite, cuant che si dîs di jessi furlans, di cjatâ int che nus dîs “Ah, mi visi dal Friûl! O ai fat il militâr a Udin!”. Prin dal taramot, un abitant su dîs chenti al jere un soldât e cheste ereditât di “tiere di primulis e casermis” se puartìn […] lei di plui +