Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

MUSICHE. Il grant pas di Serena Finatti par Folkest

............

Le vevin cognossude pal cjant in marilenghe in ocasion dal Festival de cjançon furlane tal 2012, li che e jere rivade tierce cul biel toc “Da l’uman mateâ”. O fevelìn di Serena Finatti, cjantautore e atore di teatri nassude a Gurize, ma cressude inte Basse furlane. Jê, che e cjante e e sune pianoforte di cuant che e jere piçule, chest an e à fat il grant pas: il so prin disc che al puarte il so non, daspò di 15 agns di musiche cul progjet Deja. Si clame “Serena più che mai”, e al sarà presentât uficialmentri ai 27 di Lui inte ultime serade di Folkest a Spilimberc (etichete Folkest Dischi e distribuzion CNI). Un disc impuartant par jê che al va parie cui siei 40 agns: «No soi plui frutine» nus dîs (ancje se frutine e somee) «al è rivât il timp di cjapâmi lis mês resposabilitâts e di condividi in plen cun gjonde la musiche che o sint e che o scrîf. Il toc “Serena più che mai”, che al dâ il titul al disc, al è perfet par esprimi la mê condizion di vuê. Cheste volte o soi jo e o feveli di me. E o soi serene tant che mai». Al nas cussì un lavôr, rangiât a sîs mans col inseparabîl ghitarist Andrea Varnier e cul pianist Mauro Costantini e costruît ator ae personalitât de artiste. A son ancje il Quartetto Pezzé, Simone Serafini al cuintribàs e bas elettric, Ermes Ghirardini aes percussions e un ospit internazionâl, il cjantauôr canadês Matt Epp. Dîs tocs che a formin un biel caleidoscopi di gjenars e sonoritâts jazz e balcanichis, di musiche classiche e tocs “a cappella”. Di chescj, un al è in marilenghe: “Bêçs di Diu” (che al sarès simpri il toc che e al à partecipât al Festival). Pari furlan, mari venite, une infanzie passade in Uzbekistan, i vin domandât cemût mai sielzi di cjantâ in lenghe, ancje se dome cuntun toc. «La prime volte che o ai cjantât in marilenghe al fo propit in ocasion dal Festival. Une esperience fantastiche cul mestri Valter Sivilotti e cun Franca Drioli, che o consei a ducj» al conte «jo no feveli furlan in cjase ma e je la lenghe, oltri al talian, che plui o ai scoltât. Cussì o ai provât a doprâle ancje inte mê musiche. E e je stade une sorprese bielissime. Il furlan e je une lenghe une vore musicâle. Mi soi cjatade ben, a cjase». Il toc al è voltât dal musicist Alessandro Seravalle, inte variante di Çarvignan. Il gnûf lavôr di Serena cumò al larà ator pe Italie e no dome. «O soi sigure che il furlan al pues lâ fûr dai confins e otignî bogns risultâts. La sô sonoritât e je intrigante ancje par un public forest e o soi contente di puartâlu cun me». Insome, cul furlan a puedin fâ musiche, biele musiche, ancje i cjantautôrs che no lu doprin abitualmentri. E a puedin nassi ancje incuintris interessants. Cun Giulia Daici, par esempli, cognossude al Festival, Serena e Andrea Varnier a àn colaborât a un toc dal disc in marilenghe de cjantaudore di Dartigne. A nô Serena nus plâs sintile par talian, ma ancje par furlan no je nuie, nuie, mâl. ❚
Natascia Gargano

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +