Tal ricuart di Canciani
e pe promozion de alte culture
tal Friûl de Alte
Si trate di une tradizion aromai, che si spere di podê rinovâ ancje chest an cence masse fastidis. A son i Concierts di San Martin in Cjargne che di disenûf agns incà, tra Tumieç, Paulâr e Çurçuvint, a ufrissin ae comunitât une rassegne musicâl tra Atom e Invier dedicade ae musiche classiche. Propit chê musiche che il Mestri e compositôr Giovanni Canciani (1936-2018), ideadôr de manifestazion, al à doprât par dute la vite tant che mieç di trasmission di cognossincis, cu la volontât di puartâ culture alte intal Friûl de Alte.
◆ Dî Concierts di Sant Martin in Cjargne, al vûl dî dut ma no dome intratigniment. Anzit, pôc e gran. Al vûl dî, intes intenzions dal so ideadôr, stâ insiemi cui grancj creadôrs de art musicâl de storie, par capîle e par fâle esempli di un vivi virtuôs.
◆ Il Mestri Canciani, no plui cun nô fisichementri, al esist e al vîf in dut il rest e in cheste rassegne, che e ven puartade indevant – su la fonde dai siei principis – dai siei erêts materiâi e spirituâi, e fra chei ancje jo che o scrîf, tant che ultin arlêf che al à imparât cetant e che inmò al impare di lui. Simpri dongje a son la citât e la parochie di Tumieç, i Comuns di Paulâr e di Çurçuvint, indulà che si davuelzaran i concierts, par un totâl di sîs apontament tra i 8 di Novembar e i 6 di Dicembar.
◆ Il probleme seri nol è chel di atirâ l’interès de int, che di simpri e partecipe e in grant numar. Il probleme cumò al è chel di rivâ a capî – e si scombat di dì in dì – se lis disposizions sui spetacui dal vîf, in relazion ae seconde ondade di Covid, a podaran permeti une gjestion “avonde normâl” de iniziative. Za la Regjon e à scurtât a un tierç lis afluencis a pet de capience di salis e teatris, e po dopo in Cjargne a son ben pôcs i lûcs di spetacul ben furnîts e cun spazis amplis. Une cuistion pesante di simpri, e in particolâr cumò che al è frêt, e che duncje in mont no si sa indulà lâ par fâ culture.
◆ Si spere che dut al ledi ben, aromai abituâts a prenotâ i concierts, ancje chei a gratis, come che si fâs pai ristorants, che gratis no son. Pai Concierts di Sant Martin si à di scrivi une mail, dentri de dì prime dal conciert, a museolamozartina@gmail.com, metint non, cognon e numar di telefon. Par fuarce di robis. Une telefonade e visarà de prenotazion lade a bon, fin che no finissin i puescj.
◆ Chest nol covente pal conciert di viertidure, aes 16 dai 8 di Novembar tal Domo di Tumieç (jentrade libare fin che no finissin i puescj, cu lis distancis justis), cuant che la Fvg Orchestra, direzude di Paolo Paroni, cul fenomen pianistic Alexander Gadjiev, e darà vôs a Ludwig van Beethoven a 250 agns de sô nassite, cul conciert par piano e orchestre “L’Imperadôr” e la Sinfonie numar 7. Musiche sinfoniche in viertidure di rassegne, come che al à simpri volût e fat il Mestri Canciani.
◆ Ai 15 di Novembar, cuntun conciert dopli, aes 16 e aes 18 par permeti a cetante plui int pussibile di partecipâ, tal Museu Cjargnel di Tumieç al sarà protagonist il zovin doi pianistic dai fradis Luciano e Daniele Boidi, tra oparis mestris di Rachmaninov, Schubert, Debussy, Brahms, Ravel.
◆ Ai 21, aes 20.45, si sarà tal Palaç Calice di Paulâr, une altre realtât rinassude in graciis di Canciani, cu la presince de Orchestre dal Friûl Jacopo Linussio, fondade simpri dal Mestri, par pagjinis di autôrs furlans tant che Canciani stes, Domenico Montico e Carlo Rizzi, insiemi cul compositôr de Cechie Jan Krˇtitel Vanˇhal, par un biel confront musicâl. La dì dopo, fieste de patrone de musiche Sante Cecilie, aes 17.30 si torne al Museu Cjargnel par dâi vôs, par une altre tradizion, al clavicembal dal Sietcent di costruzion vienese apartignût ae famee Linussio, e che Canciani al à risussitât. Interpretis furlans ancje in chest câs: la sopran Arabella Cortese e il clavicembalist Alberto Busettini, cuntun program plen di passion dedicât al Baroc. I Concierts di Sant Martin si trasferissin a Çurçuvint, une localitât tant cjare al Mestri Canciani, pai ultins doi apontaments che a tacaran aes 17.30. Ai 29 di Novembar un cuartet zovin furlan e speciâl di sax, i Satèn Saxophone Quartet, al darà vôs ae musiche contemporanie di stamp european. Infin, ai 6 di Dicembar e je parone la armoniche, o miôr, trê armonichis par trê armoniciscj de nestre tiere: Andrea Nassivera, Diego Borghese e Adolfo del Cont, insiemi par esplorâ il folclôr de scuele russe. ❚
Stin dongje ae Patrie
Redazion
La seconde edizion de manifestazion “Stin dongje ae Patrie” e rapresente un moment di incuintri e di solidarietât cul mensîl “La Patrie dal Friûl”, gjornâl scrit fûr par fûr in lenghe furlane fintremai dal lontan 1946. Inte serade, che e sarà presentade dal diretôr Walter Tomada e di Serena Fogolini, si daran la volte musiciscj, […] lei di plui +
Pirulis di musiche e di storie / Un pitôr musicâl di San Denêl tal inovâl de sô muart: Giulio Urbanis (1540 – 1613)
Alessio Screm
Stant che tal articul chi sore o ai scrit di iconografie musicâl, la pirule di storie e di musiche di chest mês si intive a celebrâ un pitôr furlan che al à dât cetant in fat musiche piturade, e di lui si celebrin chest an i cuatricent e dîs agns de sô nassite. Lui al […] lei di plui +
Il cjastelîr plui grant di simpri / Sot des pleis de tiere: ae scuvierte de origjin dal çuc di Udin
Serena Fogolini
Daûr di une liende, di un proverbi o di une conte popolâr si plate simpri une fonde di veretât Al sarà forsit par cheste reson che cualchi mês indaûr, jessude la gnove di studis sientifics che a dimostravin la artificialitât dal çuc di Udin, nissun di noaltris si è maraveât plui di tant. Dal rest, […] lei di plui +
Lenghe / A Cormons si fevele dal furlan te informazion
Dree Valcic
L’impuartance dai mieç di comunicazion par la difusion de lenghis minoritariis. Cun Emanuele Galloni, Guido Germano Pettarin, Andrea Valcic. Al à moderat Wiliam Cisilino. lei di plui +
Musiche / Carniarmonie: trentedôs stagjons di armoniis te mont furlane
Alessio Screm
Il festival che al met in rêt midiant de musiche Cjargne, Valcjanâl e Cjanâl dal Fier A son trentedoi agns che la Cjargne e je protagoniste di armoniis musicâls estivis, graciis al festival de mont Carniarmonie, la prime vere rassegne musicâl che e à pandût une maniere di fâ culture che cumò e je cetant […] lei di plui +
La tiere e la grepie / Lis âfs (ancje chês cjargnelis) a svolin ancjemò sui cjamps dal Friûl
Adriano Del Fabro
Al cres il numar dai apicultôrs e dai bôçs, cundut des tantis dificoltâts che il setôr al à vût, che al à e che al è daûr a frontâ A son stâts agns dificii, tal passât, pes âfs (Apis mellifera) e pai apicultôrs. Prime preocupâts e in difese pai atacs dal acar Varroa; dopo i […] lei di plui +