Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

LA FABRICHE DAI… LIBRIS – CONTECURTE. Tite, classe 1924

............

Cussì, daûr lis lastris o cjali Fevrâr che si strissine su lis cumieriis, e si ferme là jù da pît, dongje la merlete imbombade di nêf.
I ramaçs a son neris, la tiere e mostre la anime scure; nancje une ponte di vert e cuche, nancje un bâr di tale le sbuse. Ma se tu stâs cidin un moment, tu sintis cori, dulinvie il prât, un ghiti lizêr, un sgrisul di vite.
O pensi di someâ a chest mês, un fregul stiçôs, un tic rabiôs, dispès suturni.
Ce che o volarès pescjâ la tiere cui scarpons, sintîle criçâ, jessi paron des mês gjambis, dai miei pas!
Invezit o soi culì, sentât.
In spiete,  tant che simpri: a buinore che mi jevin, mi judin a lavâ la muse, a fâ la barbe, che infin mi sentin sul birocin.. Biel, sì, cu lis ruedis grandis e comut, o frachi un boton e si môf, al è un regâl dai fruts, i miei doi fruts. Cuant che a vegnin a cjatâmi mi contin dal grant cefâ che a àn, dal trafic, di trop che al coste vivi in zornade di vuê, “Viôt di stâ pulît pari, se ti covente alc, claminus” mi disin lant vie.
Mi plasarès che si fermassin cualchi moment di plui: cuant che o soi cun lôr si sfante la fumate di maluserie che mi ten companie dì e gnot.
Lu sai, no pues pratindi che a stedin daûr un vecjo.
La siore badante e fâs tantis bocjis par taponâ il vueit des sôs peraulis: peteçs e morosets di int sui gjornâi a mi propit no mi interessin.
Se o podès invezit saltâ fûr, lâ fin li de ostarie “Da Mame”, fâ une partide di cjartis, dopo mai che lu desideri!
O ben lâ a cjatâ Toni, par sintii ancjemò une volte la conte de ritirade de Russie.
O fâmi compagnâ fin tal cimitieri, par discori cu la mê puare femine, cui miei muarts.
Ma o soi culì, o cjali il timp passâ su li mês mans, ogni dì plui grîf,  plui trist, cjamât di ricuarts di timps lontans. Ce che al è sucedût îr no si ferme intal cjâf, si viôt che nol è impuartant, cussì l’aiar lu sofle vie.
L’aiar… a mi puarte une voie, un segret scuindût e dolç, impiât tant che faliscje e inniât te anime: sotvôs o dîs al cîl frêt e insiorât dal soreli a mont: “Sisilute, ti spieti, cuant tornistu?” ■
di GIULIANA PELLEGRINI

Apontaments / Sport… che ti trai! in Vile

Redazion
L’autôr Francesco Tonizzo al dialoghe cul diretôr da ‘La Patrie dal Friûl’ Walter Tomada. Si viodin a Vile Manin di Passarian ai 21 di Novembar dal 2025 aes sîs sore sere. A intervegnin: MARIO ANZIL Vicepresident e Assessôr regjonâl ae culture e al sport; ANDREA MARCON President Regjonâl dal CONI; DANIELE PUNTEL President de “Associazion […] lei di plui +

La conference / 4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN

Redazion
Grant sucès di public dal nestri incuintri par la conference di Ferruccio Tassin “4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN. Dai fusilâts di Vilès ai predis mandâts in esili: storiis di un Friûl ocupât.” che si è tignude îr sere, ai 4 di Novembar te nestre sede di Vicolo Sillio 4 a Udin. lei di plui +

Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”

Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +

La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025

Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +

Cungjò / Nus à lassâts Zorç Jus, un grant patriote furlan

Redazion
Chel di Zorç al è un non che in tancj no lu cognossin, parcé che al à simpri lavorât cidin a lis fondis de nestre Identitât, cuntune vision che e je ancjemó proietade al futûr. “Il gno desideri al è che dutis lis cuatri comunitâts furlanis, che a son il vêr nucli dal Friûl, a […] lei di plui +