Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

LA FABRICHE DAI… LIBRIS. CONTECURTE. La gnot di Carnavâl

............

Par strade e jere ancjemò tante int. Al sucedeve da râr a chê ore di gnot. Almancul cussì e pensave, parcè che nancje jê e jere usade a movisi di straoris. Lis falis a butavin dulintor sflamiadis di lûs malsigure là che lis musis a parevin crepis rossis e neris. Cualchidun al leve ator mascarât e, tal trimulâ des flamis, chei tomâts di len, chei becs spiçâts, chei cuars arcâts a someavin vîfs.
Cence pôre dai bants, grups di contadins armâts a ziravin ancjemò pe citât cui simbui çambarlans ben in mostre. Lis ombris des pichis e des ronceis si slungjavin sui mûrs tant che madracs. I pareve che l’Unfier al ves tacât a spudâ fûr lis sôs creaturis.
I siei doi fradis a jerin denant, a vierzi la strade. La man drete a cjareçâ la spade. So cusin, invezit, al jere in code, a vuidâ il trop dai fameis. Dongje di jê a jerin so barbe e sô cusine. Si movevin svelts, tant che ombris tal scûr di chê gnot di Carnavâl. I pas a sunavin pesants sul concolât, compagnâts dal sglinghinâ des lamis. Chel sun le instupidive. Dut al jere strassomeât, ancje chei flocs ae strumiere che prin i someavin tant biei cumò a parevin maglâts, cuasi voluçâts di une ale rosse di sanc.
E veve il cjâf che i zirave. Forsit e veve balât masse. Forsit e veve olsât masse cul vin. Forsit a jerin stadis lis cjaladis di ducj chei zovins, che a brusavin come flame vive, come se e fos la ultime gnot che a podevin amâ une femine. O forsit a jerin dome i discors di chel Amaseo su lis costelazions negativis che a pesavin sui ultins dîs di Fevrâr.
La cjaminade i pareve cence fin. Dut chel inzirli le varès fate colâ se nol fos stât pal braç di so barbe. Po, cu la sô bocje scure tant che un foran, il porton dal palaç si veve vierzût. E fidave la ore di lâ sot des coltris, di durmî, di lassâ i vencui fûr de puarte. Doman, e veve pensât, si varès sveade ricreade. Doman e jere dì di fieste. E jere Joibe Grasse. Ce podevial mai sucedi di mâl intune zornade cussì? ■
Carli Pup

Int di Cjargne / Magjie a Cjarsovalas

Marta Vezzi
Un dai lûcs dai Pagans in Cjargne Cjarsovalas, il paisut dai Pagans, al è sore Val e Rualp, frazions dal Comun di Darte, a 1.350 metris sul nivel dal mâr. “Al è un dai lûcs indulà che o puarti di plui la int – e conte Fides Banelli, mestre in pension che a fâs ancje […] lei di plui +

L’Editoriâl / Cuant vignaraie la “adunade” dai furlans?

Walter Tomada
Tropis vitis aial il Friûl? Al sarès biel se a’ndi ves siet, come i gjats: o cetantis di plui, come i protagoniscj di tancj videozûcs che ur plasin ai nestris fantats. Magari cussì no, dut câs, un popul nol è mai bon di vivi dôs voltis: se i tocje disparî, al sarà par simpri. Se […] lei di plui +

Festival di Poesie Alpine / Autôrs di Ladinie, Grisons e Friûl a confront

Gabriele Zanello
Tal incuintri di Bressanon ancje lis vôs di Gigi Maieron, Nelvia Di Monte, Gianluca Franco, Francesco Indrigo, Luigina Lorenzini e Antonella Sbuelz Tra lis comunitâts furlane, ladine e rumance a esistin relazions identitariis e culturâls une vore antighis, che massime tai agns Setante e Otante a àn vût un moment di gnove sfloridure ancje sul […] lei di plui +