Ta chestis setemanis si à sintût a fevelâ une vore de ete dai Cjastelîrs, ma za di cualchi mês il regjist Massimo Garlatti-Costa al à pront un documentari sedi in lenghe furlane sedi in lenghe taliane che al conferme la impuartance di cheste ete. Lu vin sintût juste che al è tornât di pôc di Rome li che “Oms di tiere” (te version par talian che e dure 26 minûts, n.d.r.) al à partecipât al “Capitello d’Oro” un festival cinematografic une vore impuartant pal cjamp dal cine archeologjic “La culture dai cjastelîrs in Friûl e à lassât olmis une vore impuartantis, i reperts archeologjics a contin un nivel une vore indenant di svilup, che nus puarte a une gnove concezion de nestre protostorie: no plui une ete scure e spierdude tal timp ma une scune di civiltâts evoludis” al dîs Garlatti-Costa presentantnus il so ultin lavôr e al continue “I cjastelîrs furlans a àn di jessi considerâts par ce che a son: monuments dal nestri passât, testemoneancis di une storie straordenarie e impuartante, ma che, in grande part, e à ancjemò di jessi contade. Dome cun studis simpri plui sistematics e profondîts o podarìn jessi parons di une part cussì significative de nestre storie”.
Di fat, la finalitât di chest documentari de Raja Films e je chê di dâ un element di plui par svicinâ la int a cheste pagjine de nestre storie inmò pôc cognossude.
La opare si disvilupe su la tradizion documentaristiche de scuele anglosassone, li che il stes Garlatti-Costa si è formât, cuntun viaç fat dal presentadôr Loris Vescovo che al compagne il spetadôr a la discuvierte di cheste antighe civiltât.
Vie pal documentari a son intervents ancje des professoris Paola Guida Càssola e Susi Corazza de Universitât dal Friûl che a àn lavorât une vore ta chest cjamp dant un contribût fondamentâl te scuvierte e te cognossince dai Cjastelîrs furlans. Cun di plui riscostruzions storichis, ilustrazions grafichis e tridimensionâls e visitis sui puescj li che a son i rescj inmò visibili a judin il spetadôr a jentrâ miôr te ete dai “Oms di tiere” vivûts passe 4.000 agns indaûr.
Par plui informazions: www.rajafilms.com
Christian Romanini
Sindic jo mame / “La nestre int no à mai molât. Covente fâ, no lamentâsi, par saltâ fûr dal pantan”
Walter Tomada
Alessandro Marangoni: la Aclif e deventarà istituzion di riferiment pai furlans “La Assemblee dai sindics furlans e je une realtât necessarie. E cul timp e deventarà ancjemò di plui un pont di riferiment pe identitât de nestre int”. Al è sigûr di chest Alessandro Marangoni, prin citadin di Dartigne, che al crôt tant inte Aclif […] lei di plui +
(L)Int Autonomiste / Autodeterminazion e dirits pai popui, uniche strade di pâs
Dree Valcic
✽✽ No podìn sigûr fâ fente che la vuere in Ucraine no dedi une serie di problemis intrigôs ancje aes fuarcis che si riclamin ae autodeterminazion dai popui e al ricognossiment dai dirits des minorancis etnichis. Prin di dut, ce che al è daûr a sucedi al è la ultime dimostrazion che chei problemis no […] lei di plui +
L'editoriâl / Macroregjons, une oportunitât di racuei
Alessandro Ambrosino - Graduate Institute, Gjinevre
Lis strategjiis macroregjonâls a son la ultime “invenzion” UE par favorî la cooperazion teritoriâl. Trê di cuatri si incrosin in Friûl Intai ultins agns, la Union Europeane si è sfuarçade in maniere vigorose di vignî dongje di plui ai citadins e – su la fonde di chest cambi di rote – e à ricognossût une […] lei di plui +
Ricorence / Pier Pauli Pasolini om contraditori e segnâl di contradizion
Pre Toni Beline
Tal centenari de muart di Pier Pauli Pasolini o ripuartìn a tocs la tierce part dal libri scrit di Antoni Beline tal 1993 ‘Trilogjie tormentade’, che e rivuarde propit il poete di Cjasarse I. RISPIETÂ IL MISTERI DAL OMLa sience plui dificile e je la cognossince di se stes. E se al è grivi cognossi […] lei di plui +
Int di Cjargne / La sporte de spese a km zero a ‘La Polse’ di Chiara e Matteo
Marta Vezzi
Di cualchi dì al è stât screât un gnûf servizi intal spaç e ristorant di Chiara e Matteo “La Polse di Cougnes” a Zui, indulà che si pues cumò cjatâ e comprâ prodots locâi. “La idee e je nassude pal fat che za nô intal ristorant o doprìn avonde materiis primis dal teritori – e […] lei di plui +
Il numar in edicule / Jugn 2022
Dree Venier
Jugn 2022 – L’EDITORIÂL. La multiculturalitât e valorize il grant e il piçul / (L)INT AUTONOMISTE. Il pericul centralist al è tal Dna dai partîts talians / PAGJINE 2 – LA STORIE. Di Udin a Pesariis par promovi la mont e i prodots furlans / INT DI CJARGNE. Aziende Agricule Rovis Sabrina di Davài di […] lei di plui +