Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

ATUALITÂT. La Ete dai Cjastelîrs / Oms di tiere

............

Ta chestis setemanis si à sintût a fevelâ une vore de ete dai Cjastelîrs, ma za di cualchi mês il regjist Massimo Garlatti-Costa al à pront un documentari sedi in lenghe furlane sedi in lenghe taliane che al conferme la impuartance di cheste ete. Lu vin sintût juste che al è tornât di pôc di Rome li che “Oms di tiere” (te version par talian che e dure 26 minûts, n.d.r.) al à partecipât al “Capitello d’Oro” un festival cinematografic une vore impuartant pal cjamp dal cine archeologjic “La culture dai cjastelîrs in Friûl e à lassât olmis une vore impuartantis, i reperts archeologjics a contin un nivel une vore indenant di svilup, che nus puarte a une gnove concezion de nestre protostorie: no plui une ete scure e spierdude tal timp ma une scune di civiltâts evoludis” al dîs Garlatti-Costa presentantnus il so ultin lavôr e al continue “I cjastelîrs furlans a àn di jessi considerâts par ce che a son: monuments dal nestri passât, testemoneancis di une storie straordenarie e impuartante, ma che, in grande part, e à ancjemò di jessi contade. Dome cun studis simpri plui sistematics e profondîts o podarìn jessi parons di une part cussì significative de nestre storie”.
Di fat, la finalitât di chest documentari de Raja Films e je chê di dâ un element di plui par svicinâ la int a cheste pagjine de nestre storie inmò pôc cognossude.
La opare si disvilupe su la tradizion documentaristiche de scuele anglosassone, li che il stes Garlatti-Costa si è formât, cuntun viaç fat dal presentadôr Loris Vescovo che al compagne il spetadôr a la discuvierte di cheste antighe civiltât.
Vie pal documentari a son intervents ancje des professoris Paola Guida Càssola e Susi Corazza de Universitât dal Friûl che a àn lavorât une vore ta chest cjamp dant un contribût fondamentâl te scuvierte e te cognossince dai Cjastelîrs furlans. Cun di plui riscostruzions storichis, ilustrazions grafichis e tridimensionâls e visitis sui puescj li che a son i rescj inmò visibili a judin il spetadôr a jentrâ miôr te ete dai “Oms di tiere” vivûts passe 4.000 agns indaûr.
Par plui informazions: www.rajafilms.com
Christian Romanini

L’EDITORIÂL / I taramots che no si viodin

Walter Tomada
“Mê mari e veve 5 agns. E ricuarde che tai dîs dopo il taramot si viveve ducj insiemi e si davin ducj une man un cul altri. E prove tenarece e displasè pe int che no je plui, ma ancje tante braùre pe fuarce dimostrade de int furlane in cheste disgracie. Mê mari si vise […] lei di plui +

Cristina Delli Santi, la siore dal pugjilât furlan

Dree Venier
Juste maridade cul tecnic Gianluca Calligaro,e je cognossude e preseade di ducjpal so lavôr te palestre di vie Marangon Galeotto fu il ring. Vê cognossût Gianluca Calligaro, tecnic preseât de Pugjilistiche Udinese che al puarte indenant la scuele dal mestri Remo Venzo, al è stât par Cristina Delli Santi la faliscje di une relazion, saldade […] lei di plui +

Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”

Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +