La conta de comare Betta a me l’à contada intai agns Otanta l’agna Delina de Nalcheda, che chist an a finisj centedoi agns. Liê a la scoltava cuant che era picela da sô mare. Chista conta eis conossjuda ancj in altres paèisj vizins e cualche variant a se cjata ancj in Venet. Ma la version andreana eis particolâr. Infati a no se fiviela de una bareta intinduda coma un tipu de cjapiel ma de un anel: la vera ch’a se usa cuant che a se se marida, che uchì in Andrèes eis ancj clamada dai pi vecjesj “bareta”. E cussì, la conta a cjapa dut un altre significât e a deventa una roba de femenes: una ‘sovena maridada ch’a piert al sio anel e sô comare ch’a lu cjata e a no voul tornâjelu prima da vei in cambiu un toc de pan.
Comare Betta
E vuoi via par ‘na stradela e perdei la mê bareta
E mê comare Betta a l’à cjatada
E vuoi da mê comare Betta a fâme dâ la mê bareta
La mê bareta a no me la da fin che no je doi un tocut de pan
Alora e vuoi dal for a fâme dâ pan
Pan a no mi ’nd da fin che no je doi farina
Alora vuoi dal mulin a fâme dâ la farina
Farina a no mi ’nd da fin che no je puarte al sorc
Alora vuoi dal cjamp a fâme dâ al sorc
Sorc a no mi ’nd da fin che no je puarte ledam
Alora e vuoi da la vacja a fâme dâ al ledam
Ledam a no mi ‘nd da fin che no je puarte al fen
Alora vuoi dal prât a fâme dâ al fen
Fen a no mi ‘nd da fin che no je puarte la falç
Alora vuoi dal favre a fame dâ la falç
Falç a no mi ‘nd da fin che no je doi l’ardiel
Alora vuoi dal purcel a fame dâ l’ardiel
Ardiel a no mi ‘n da fin che no je doi al glant
Alora soi ‘suda sot i arbi a cjatâ al glant
Al glant jel ai portât al purcel
Al purcel a me à dât l’ardiel
L’ardiel je lu ai portât al favre
Al favre a m’à dât la falç
La falç jel ai portada al prât
Al prât a m’à dât al fen
Al fen jel ai portât a la vacja
La vacja a m’à dât al ledam
Al ledam jel ai portât al cjamp
Al cjamp a m’à dât al sorc
Al sorc l’ai portât al mulin
Al mulin a m’ à dât la farina
La farina l’ai portada a la panaria
La panaria a m’ à dât la pasta
La pasta l’ai portada al for
Al for a m’ à dât al pan
Al pan jel ai portât a mê comare Betta
E ai scodût la mê bareta!
✒ Annamaria Mariutto. Test scrit in variant andreane di Annamaria Mariutto, autore di «La favièla de Andreès, dòlcia coma l’amêil, amara coma la fêil».
Note su la grafie: par rindi il sun de s che tes peraulis talianis si cjatilu in sciare, lasciare, mescere… che al è in tantis variantis furlanis, si dopre il segn sj. ❚
(L)Int Autonomiste / Autodeterminazion e dirits pai popui, uniche strade di pâs
Dree Valcic
✽✽ No podìn sigûr fâ fente che la vuere in Ucraine no dedi une serie di problemis intrigôs ancje aes fuarcis che si riclamin ae autodeterminazion dai popui e al ricognossiment dai dirits des minorancis etnichis. Prin di dut, ce che al è daûr a sucedi al è la ultime dimostrazion che chei problemis no […] lei di plui +
L'editoriâl / Macroregjons, une oportunitât di racuei
Alessandro Ambrosino - Graduate Institute, Gjinevre
Lis strategjiis macroregjonâls a son la ultime “invenzion” UE par favorî la cooperazion teritoriâl. Trê di cuatri si incrosin in Friûl Intai ultins agns, la Union Europeane si è sfuarçade in maniere vigorose di vignî dongje di plui ai citadins e – su la fonde di chest cambi di rote – e à ricognossût une […] lei di plui +
La tiere e la grepie / 2022: An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture
Adriano Del Fabro – diretôr dal bimestrâl “SoleVerde”
Par une economie blu simpri plui sostignibile Lis Nazions Unidis a àn declarât il 2022 “An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture” (Iyafa 2022), rimetint ae Fao il coordenament des ativitâts di sensibilizazion sul teme.◆ Il pes, i moluscs, i crustacis e lis alighis a son part ad implen des dietis, des ereditâts culturâls […] lei di plui +
Int di Cjargne / La sporte de spese a km zero a ‘La Polse’ di Chiara e Matteo
Marta Vezzi
Di cualchi dì al è stât screât un gnûf servizi intal spaç e ristorant di Chiara e Matteo “La Polse di Cougnes” a Zui, indulà che si pues cumò cjatâ e comprâ prodots locâi. “La idee e je nassude pal fat che za nô intal ristorant o doprìn avonde materiis primis dal teritori – e […] lei di plui +
Il numar in edicule / Jugn 2022
Dree Venier
Jugn 2022 – L’EDITORIÂL. La multiculturalitât e valorize il grant e il piçul / (L)INT AUTONOMISTE. Il pericul centralist al è tal Dna dai partîts talians / PAGJINE 2 – LA STORIE. Di Udin a Pesariis par promovi la mont e i prodots furlans / INT DI CJARGNE. Aziende Agricule Rovis Sabrina di Davài di […] lei di plui +
Austrie / La Universitât Popolâr che si indrece a dutis lis fassis di etât
Barbara Cinausero
Si Beate Gfrerer, 54 agns, che bielzà di 25 e je a cjâf de Volkshochschule (Universitât Popolâr) carinziane, e je stade nomenade “Carinziane de Zornade”. O soi stade par cinc agns in Carinzie e propit in cheste scuele o ai insegnât e o ’nt cognòs ben la organizazion. Juste in chel periodi si insaldave il […] lei di plui +