Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

CULTURE – CONTECURTE. La bolsa

............

AO pensavi che a savessin dut di me. A àn i lôr informadôrs. Ognidun di nô al à non, cognon e une lungje rie di dâts suntune schede. Tantis schedis tun armaron platât. Pe leç, di fat, no vin fat nuie di mâl. Dut câs, aromai, ancje lis ideis a puedin deventâ un reât. Par chel o savìn che o sin ducj dai obietîfs. Che, sot vie, o sin ducj schedâts. Cuant che a àn bisugne di mostrâ trops brâfs che a son, baste che a tirin fûr un pocjis di schedis. Un pôcs di nons che a àn di finî da pît di une confession.
Ce puedial confessâ cui che nol à fat nuie? Ancje dut. Dut ce che ti disin che tu âs fat. Par cinc dîs e passe no tu esistis pal mont. Nuie avocats, nuie contats: o sês dome tu e lôr. A àn simpri la maniere juste par convinciti. Al è agnorums che a fasin pratiche. A son esperts. Professioniscj che a àn simpri clâr l’obietîf. E l’obietîf o sin nô. La nestre firme sot de confession. Par che a puedin tornâ a cjase contents; cu la cussience di vê fat ben il lôr lavôr. Par che a puedin scherçâ cui amîs tal bar, denant di une bire, paiade magari dal coleghe che i à metût plui timp par finî il so lavôr.
O pensavi che a savessin dut di me. Su la mê schede, invezit, nol jere scrit che o ai problemis a respirâ. A viodimi nol somee, ma i miei polmons a son plui debui dal normâl. Dut câs, lôr a son esperts. A san ancje trop timp che si pues tignî un cjâf dentri di une borse. Al è chel timp che al fâs la diference tra il raspâ cu la bocje la plastiche cun disperazion e il scjafoiâ. A pensavin che o cirìs di freâju. A di un come me, par solit, i covente plui timp. Par scjafoiâsi, o intint. I miei polmons, però, a son plui debui e il timp al è stât plui che avonde.
Ce puedial confessâ cui che nol à fat nuie? Nuie. No jo, almancul. No mi ‘nd àn lassât nancje il timp.
Carli Pup
* Bolsa (borse): al è il non che i ven dât a un dai sistemis di torture doprâts intes presons spagnolis par otignî confessions. Si met il cjâf dal presonîr dentri di une borse (o di alc di similâr) fintremai che nol è dongje a scjafoiâsi. Ancje in dì di vuê si àn testemoneancis sul ûs di chest sisteme di torture, in particolâr cuintri dai presonîrs bascs.

A torzeon pal Friûl / “Der Voschank”, il spetacul des mascaris sauranis

Sara Traunero
La tradizion dal “Kheirar” e dal “Rölar” e cjape dentri dut il paîs Mascaris bielis e mascaris brutis, cun musis intaiadis intal len e cu lis liniis plui diferentis, a son lis protagonistis assoludis di une ricorence tant curiose che antighe: al è il Carnevâl di Sauris, intal dialet sauran locâl cognossût ancje tant che “Der Voschank”.L’aspiet […] lei di plui +

A torzeon pal Friûl / La maravee di scuvierzi il Carnevâl rosean

Diego Navarria
Cuatri amîs inmagâts de origjinalitât di lenghe, musiche e bai dal Cjanâl incjantonât jenfri lis Musis e la mont Cjanine In ce aventure che mi soi butât! Dut par lâ daûr di mê madone! Cumò, aes trê dopomisdì, achì in machine o sin in cuatri: jo, Mario Dean, 46 agns, professôr di talian tal Marinelli, […] lei di plui +

Libris simpri bogns / Emilio Nardini, “Par vivi”, Udin, 1921

Laurin Zuan Nardin
“Apene finidis di lei lis poesiis dal cont Ermes, il dotôr Cesare, fra i batimans dal public, al si ritire daùr l’uniche quinte preparade a zampe dal… palc scenic. Ma, pal bessologo, che il devi recità il brâf atôr di san Denel, Giovanin Tombe, ‘e ocòr une scene, e il dotôr Cesare la proviot cussì:…” […] lei di plui +

Interviste / Numb il cjan scjaladôr (e il so paron Thomas)

Dree Venier
Di un probleme ae çate al record in mont: interviste cun Thomas Colussa, che cul so Numb al sta pontant al record di altece lant sul Mont Blanc O vevi za intervistât Thomas Colussa, 40 agns, un pâr di agns indaûr. In chê volte al jere un “furlan a Milan” e al faseve il personal […] lei di plui +