Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Cuant che par ducj al jere Bepino

............

So pari e mê mari a jerin fradis intune famee di 12 fîs. Lui dal ’40 e jo dal ’49 o vin vût, come tancj, il destin di jessi clamâts come i nonos: Josef e Antoni. E, stant che si nas piçui, o sin deventâts Bepino e Tonino.

Tai miei ricuarts al è simpri stât seminarist. Di fat, al è jentrât in seminari che o jeri in asîl e al è deventât predi che o jeri fantacin. Lu viodevi pal plui cualchi sabide e domenie, che al vignive in paîs a dâ une man al plevan, e, po dopo, vie pes vacancis.

Dongje di jessi so cusin o jeri ancje zagut e mal visi simpri in ativitât passionade, vûstu par animâ la liturgjie, vûstu par tignî ben lis robis de glesie. Nol jere parament, cjandelîr, standart che al fos lassât malsestât. E alore tu lu cjatavis in sagristie in zenoglon a sfreâ cuntune mieze cevole la tele dai standarts, o ben, a russâ cun cinise e asêt i cjandelîrs arzentâts. Al jere inmagât di musiche, cjant, art e bielece.

Inamorât de nestre glesie di Sant Stiefin tal cimitieri, a Remanzâs, tu lu viodevis sentât sul muret cun cjarte e lapis a dissegnâ sot di ogni forme chel biel monument.

O vevin une agne che e jere lade a marît a Vignesie e che nus tignive a cjase sô ogni tant par cualchi zornade. Mi ven ancjemò mâl di gjambis a pensâ a tropis corsis par puints, cjampiei e fondamentis par lâ a viodi magari dome un cuadri di Tintoretto intune glesie “periferiche”, che, “par lâ a Sant Marc o tal Palaç Ducâl, tu puedis lâ di bessôl, vuidât di un libri”. Mi visi di une volte che mi à menât  te abazie di Sant Zorç, là che al à clamât un benedetin, che insiemi si àn metût a fevelâ di musiche cuntune passion mai viodude. Plui indevant o ai savût che chel benedetin al jere Pelegrin Ernetti, grant studiôs di musiche antighe, che Bepino al veve frecuentât cun lui cualchi cors e che insiemi a jerin deventâts forsit i plui grancj studiôs dal cjant patriarcjin. Cence di lui, mi varessie vignude la passion pe storie e pe art che mi cjati intorsi? No isal avonde par vêi agrât?

di Antoni Buiani

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +