Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

CONTECURTE. La fantate dal poç

............

«No tu starâs mica tornant tal poç?»
«Ah, ma o stoi vie pôc. O soi cjase prin di cene».
«Ma ce vâstu a fâ? Si puedial savê?»
Laurinç al veve lassât une svintulade di pagjinis par aiar e al jere corût fûr di cjase, di buride, montant su la biciclete prin che sô mari e podès rimbecâi, disintji magari che, dut câs, di cuant che al jere tacât l’Istât al leieve simpri il stes libri.
Nol podevial lâ ator par sagris, come ducj chei de sô etât? e pensave. I vevin pûr comprât il motorin!
Ma subite si jere pierdude intes cjamesis di sopressâ e inte scjate dai fruçons, par impanâ lis rosis dai cocins, e il fi, a chê ore, al jere bielzà in spiete, sul ôr di ciment de canalete, tal poç di irigazion numar 22 di Sante Marie.
Nol sarès tornât par ore di cene, nol sucedeve mai.
Al zuiave di tant in tant cu la aghe glaçade, sburtantle fin a sclipignâsi il comedon, e le spietave.
Jê si faseve viodi tor il bonâ dal soreli, parcè che e veve pôre che le viodessin, li cun lui, e par che i devin fastidi i rumôrs, tant che plui di cualchi volte, al rivâ di un tratôr, le veve viodude scjapâ e platâsi cuissà in dulà, lassantlu di bessôl, strafont e mortificât.
Le veve cognossude l’an prime, une sere che si jere fermât a bevi intal poç di Gjalarian. Robis che no i vignìs un colp a viodile li, denant dai voi, intal clopâ de aghe. Dopo di chê volte si jerin cjatâts cuasi ogni sere, fintremai che il cjalt al jere sparît, e cun lui la aghe par bagnâ i cjamps. Laurinç le veve tornade a cjatâ dome l’an dopo, intun altri poç, parcè che aromai cuasi ducj a vignivin sierâts, jessint che si bagnave soredut a ploie, e no plui a scoriment.
Ancje chê sere al jere li, a spietâle, ma no jere une dì come chês altris.
Al veve decidût: le varès bussade!
Ce i volevie? A jerin li, une dongje chel altri, jê poiade cui comedons su la canalete e i lavris blancjissims a une cuarte dai siei. Cussì al veve copât la timidece e al veve slungjât il cuel…
Jê, la piçule fade di poç, tal imprin e veve rispuindût… Ma dopo cuissà, forsit une vergogne platade, un rumôr lontan, la cussience di un alc che nol veve divignince, le vevin scjassade fin te code; e jere saltade fûr de aghe, cun rivocs e sclipignadis, il cuarp blanc, i cjavei tant che madracs e la piel smavide e stralusint, di podê viodi parfin i vues. In doi colps di pine e jere lade sot e sparide jù, dentri dal poç, lassantsi daûr un troi di bufulis.
Laurinç, inmagât, al jere restât li a disgotâsi, cjareçantsi i lavris come un tesaur di difindi.
Par vuê, chê creature no sarès plui tornade dongje, lu saveve.
Ma doman… Doman cuissà…? ■
di Raffaele Serafini

A torzeon pal Friûl / “Der Voschank”, il spetacul des mascaris sauranis

Sara Traunero
La tradizion dal “Kheirar” e dal “Rölar” e cjape dentri dut il paîs Mascaris bielis e mascaris brutis, cun musis intaiadis intal len e cu lis liniis plui diferentis, a son lis protagonistis assoludis di une ricorence tant curiose che antighe: al è il Carnevâl di Sauris, intal dialet sauran locâl cognossût ancje tant che “Der Voschank”.L’aspiet […] lei di plui +

A torzeon pal Friûl / La maravee di scuvierzi il Carnevâl rosean

Diego Navarria
Cuatri amîs inmagâts de origjinalitât di lenghe, musiche e bai dal Cjanâl incjantonât jenfri lis Musis e la mont Cjanine In ce aventure che mi soi butât! Dut par lâ daûr di mê madone! Cumò, aes trê dopomisdì, achì in machine o sin in cuatri: jo, Mario Dean, 46 agns, professôr di talian tal Marinelli, […] lei di plui +

Libris simpri bogns / Emilio Nardini, “Par vivi”, Udin, 1921

Laurin Zuan Nardin
“Apene finidis di lei lis poesiis dal cont Ermes, il dotôr Cesare, fra i batimans dal public, al si ritire daùr l’uniche quinte preparade a zampe dal… palc scenic. Ma, pal bessologo, che il devi recità il brâf atôr di san Denel, Giovanin Tombe, ‘e ocòr une scene, e il dotôr Cesare la proviot cussì:…” […] lei di plui +

Interviste / Numb il cjan scjaladôr (e il so paron Thomas)

Dree Venier
Di un probleme ae çate al record in mont: interviste cun Thomas Colussa, che cul so Numb al sta pontant al record di altece lant sul Mont Blanc O vevi za intervistât Thomas Colussa, 40 agns, un pâr di agns indaûr. In chê volte al jere un “furlan a Milan” e al faseve il personal […] lei di plui +