Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

ATUALITÂT – Un zoiel clamât Cjargnel

............

Al è un piçul miracul, unic in Italie, un campionât di balon che si zuie dome tai mês estîfs, intun teritori limitât, cu la ambizion dal autoguvier. O fevelìn dal «Campionât Cjargnel», un dai motîfs di svant pai sportîfs de Cjargne, dal Cjanâl dal Fier, de Val Cjanâl, dal Sapadin e dal Glemonàs. Desenis di scuadris, centenârs di praticants e di spetatôrs cun particolaritâts unichis. Des scuadris cui zuiadôrs cuasi ducj cul stes cognon, a une specie di «azionariât popolâr» dai cjâfs di famee di un paîs, a son il spinâl di un torneu dividût in Prime, Seconde e Tierce categorie.
Dal prin campionât – 1950/’51, vinçût de Pro Tolmezzo – a vuê, il fenomen al è cressût metint in mostre cualchi particolaritât: par esempli, i centris plui popolâts a son rivâts dome da râr a cjapâ il titul massim. A vinci a son cuasi simpri i centris minôrs. I paisuts di 100-200 abitants che a crodin pardabon te lôr scuadre, tant che le amin in maniere morbose e a invistissin fonts pe lôr «creature». L’ultin deceni al à viodût il strapodê di Illegiana, Cedarchis, Real-Imponzo/Cadunea (cul stadi clamât di ducj il «Maracanà» de Cjargne), par finî cul Campagnola/Gemona, che chest an al à mancjât pal secont viaç la dispate pal scudet, dopo chê dal 2004, cuintri i paularins de Velox.
Cemût che al fasi a sorevivi un torneu di chestis dimensions, si sta un moment a dîlu: tante passion, volontariât e un minim contribût di bande dai sponsors locâi. Un torneu di 1e categorie al pues costâ 25 mil euros ad an.
Ma al è cui che se puarte fûr pontant dome sui incàs de domenie; e je ancjemò la usance  dal «sagristan», cul incjariât che ti ven a domandâ bêçs. E a di chescj personaçs unics e folcloristics, no tu puedis dîur di no.
Il «Cjargnel» al è cussì sintût che i mass media locâi lu supuartin cun ce tante enfasi. L’unic difiet al è che nol ufrìs plui talents aes seriis maiôrs: i ultins Cleto Polonia e massime Maurizio Ganz, il bomber tarvisian rivât a zuiâ in Inter e Milan. Par un valit ricambi gjenerazionâl, cussì, la F.i.g.c. e à inviade la regule dai «fûr di cuote»: l’oblic di fâ zuiâ un pâr di zovins sot i vincj agns, che a àn la oportunitât di zuiâ in prime scuadre.
Dino Temil

Apontaments / Sport… che ti trai! in Vile

Redazion
L’autôr Francesco Tonizzo al dialoghe cul diretôr da ‘La Patrie dal Friûl’ Walter Tomada. Si viodin a Vile Manin di Passarian ai 21 di Novembar dal 2025 aes sîs sore sere. A intervegnin: MARIO ANZIL Vicepresident e Assessôr regjonâl ae culture e al sport; ANDREA MARCON President Regjonâl dal CONI; DANIELE PUNTEL President de “Associazion […] lei di plui +

La conference / 4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN

Redazion
Grant sucès di public dal nestri incuintri par la conference di Ferruccio Tassin “4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN. Dai fusilâts di Vilès ai predis mandâts in esili: storiis di un Friûl ocupât.” che si è tignude îr sere, ai 4 di Novembar te nestre sede di Vicolo Sillio 4 a Udin. lei di plui +

Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”

Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +

La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025

Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +

Cungjò / Nus à lassâts Zorç Jus, un grant patriote furlan

Redazion
Chel di Zorç al è un non che in tancj no lu cognossin, parcé che al à simpri lavorât cidin a lis fondis de nestre Identitât, cuntune vision che e je ancjemó proietade al futûr. “Il gno desideri al è che dutis lis cuatri comunitâts furlanis, che a son il vêr nucli dal Friûl, a […] lei di plui +