Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Ai 14 di Setembar dal 2014 un svol pai 100 agns di Arturo Silverio Grup “Niu des striis” di Trep di Cjargne

............

Sabide ai 14 di Setembar, il trop di svol “Niu des striis” (http://www.nidodellestreghe.eu) di Trep in Cjargne al à volût fâ fieste pai 100 agns di Arturo Silverio, cuntun svol a lui dedicât tal stes cîl che, ai 5 di Setembar dal 1937, lu à viodût protagonist dal prin svol in Cjargne.
“Al è just impensâsi di Arturo – e dîs Chiara Di Ronco, segretarie dal Grup ‘Niu des striis’ – soredut parcè che al è stât il prin pilote a svolâ in Cjargne. Arturo al è nassût a Tamau ai 9 di Setembar dal 1913; vuê al sta a Cordigliano. La passion pal svol e scomence adore, e tal 1934 al va a scuele di svol intal Istitût di Sante Catarine di Udin. Finît di studiâ, si trasferìs a Sudri indulà che al vierç une buteghe di mobii. Tal timp libar, cul jutori di doi amîs, Francesco e Davide Nodale, al tache a progjetâ il so mieç volant. In doi agns, a rivin adore a meti adun la copie dal aliant Zoegling. Il veicul al pese 105 chilos e la vierzidure des svualis e je di 12 metris. Al partìs dal Tencje. Pe ocasion, l’avion al ven smontât e puartât a pît di Sudri (cirche 550 metris sul nivel dal mâr) fin al Plan des Striis (cirche 1.450 metris sul nivel dal mâr) di vincj oms. Te stesse dì, ai 5 di Setembar dal 1937, viers lis cinc dopo misdì, il Zoegling al cjape il svol midiant di doi tirants elastics (cuntun diametri di 5 centimetris, che in massime tension si strenzin fin a 2) tignûts di sîs personis par bande. Al ‘vie’ di Arturo, i oms a molin i tirants e il mieç si alce di tiere. Il sium di Arturo al divente cussì realtât. Il svol al dure cirche 25 minûts, e al rive a tiere dongje des aghis de Bût. La imprese storiche e je ripuartade sui gjornâi locâi e nazionâi e adiriture in cualchi riviste foreste. Cualchi timp dopo, al tente di svolâ inmò ma i Carabinîrs de zone no jal permetin. Alore, Arturo al regale il so veicul al Aereo Club di Udin: li a van indenant a doprâlu par tancj agns, fin ae seconde vuere mondiâl, cuant che al ven distrut. Tai agns ’60, Arturo al va in Venit a gjestî une mostre di mobii e achì al continue, tal timp libar, a trasmeti la passion dal svol, coltivade fin a 85 agns. No podevin fâ di mancul di impensâsi di chest om che al à scomençât a scrivi il prin cjapitul de storie dal svol in Cjargne.”
E cussì, ai 14 di Setembar, un trop di passionâts al à svolât prin sore il Plan des Striis, dulà che Arturo al è partît la prime volte, po ator ator dal Zoncolan, dulà che Arturo al è partît la seconde volte, e par finî sore Tamau, so paîs di nassite. E je stade une ocasion par ricuardâ la straordenarie e grandiose imprese storiche fate di un cjargnel e par visâ la zoventût che, se e je la volontât, ancje un sium al pues doventâ vêr! ❚
✒ Marta Vezzi

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +