Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

IL FERÂL. Diaspore in cjase

............

Un plevan des mês bandis si cjatave une vore ben cu la superiore, in sens spirtuâl naturalmentri, e al jere su lis spinis parcè che la regule e diseve che, spirât il secont mandât, la superiore no podeve restâ cun chês stessis muiniis. Dopo tant pensât e tant preât, chel plevan al à vude l’ispirazion juste. Invezit di gambiâ la superiore, al à fat partî dutis lis muiniis e cussì la comunitât si è rinovade secont la regule.
Se jo o ai voie di fâ sparî un popul, o copâlu te sô anime e tignîlu in vite par doprâlu di mus, o pues fâ dôs robis: gjavâi la sô clime spirtuâl sparniçantlu pal mont o lassâlu a cjase sô e gambiâi dal dut la sô aghe spirtuâl. Il secont sisteme al è plui carogne. Prin di dut si salve la muse denant de storie e po si gjave l’arbul di lidrîs gjavant la lidrîs al arbul.
Chel che al è pal mont al pues simpri vê tal cjâf la memorie de sô tiere e dal so aiar e clucî la sperance di podê tornâ. Ma cuant che un al devente forest e straneât a cjase sô, parcè che nol à plui cjase, i ven a mancjâ ogni sperance e ogni pussibilitât di riscat.
I furlans si son cjatâts a fâ i conts ancje cun cheste seconde diaspore, plui galiote e periculose. Chei che a jerin a vore in France a sintivin la nostalgjie e il valôr de lôr tiere, salacor cun plui lancûr e intensitât di chei che a jerin restâts a cjase. Parcè che a restavin furlans. Ma se un stât al rive a fâi capî a un furlan che la sô culture e je puare e limitade e in pierdite e che al à dut ce vuadagnâ a butâsi te grande culture taliane, al à rivât a fâ la robe plui tremende di chest mont: a fâ in mût che un popul intîr al odei se stes e lis sôs lidrîs e si copi. Cheste e je veramentri la “seconde muart”, chê cence apel ricuardade te Apocalìs (21, 8). L’infier nol è murî ma restâ vîfs cu la muart dentri e cence viodi Diu. Un popul al à l’infier cuant che al è vîf ma muart par dentri e cence un pont di riferiment spirtuâl e culturâl.
Si pues lâ indenant distès. Di fat o sin lâts indenant. Dome che altri al è cressi di protagoniscj e altri al è cressi di sotans. Altri al è cressi te proprie clime culturâl e altri al è cressi tune clime foreste. Al è juste il contrari. Se duncje i risultâts che o vin sot i vôi no son esaltants, cirìn almancul di dâi al popul furlan, che nol à grancj debits cu la storie e cul mont, chês atenuants che si dài a un delincuent. Soredut no volarès che a fâ la predicje a fossin propit chei che no dome no i àn dade une man ma che a àn judât il paron e il prepotent di turno a butâ la nestre int tal fossâl.
PRE ANTONI BELINE
Gjavât di: Un popul in eterne diaspore, ciclostilât, 1995

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +